Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Nu putem continua cu deficite atât de mari pe termen lung

Banca Națională a României a redus semnificativ prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 4,9 la 4%, iar pentru sfârșitul anului viitor a diminuat-o ușor, de la 3,5 la 3,4 procente. Practic, BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî la finele anului curent și în primele trei luni din 2025 la valori semnificativ mai mici decât cele anticipate. În același timp, după o creștere temporară în trimestrul al doilea din 2025, inflația ar urma să revină și să se mențină ușor sub limita de sus a intervalului țintei, adică 3,5 procente, mai estimează conducerea Băncii Centrale. Discutăm pe acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României. Bună dimineața!

Bună dimineața!

De fiecare dată estimările și mai ales prognozele Băncii Naționale a României s-au adeverit. E minunat să știi să le înțelegi. Noi nu reușim de fiecare dată, tocmai de aceea încercăm să dezlegăm de multe ori astfel de mesaje. Putem vorbi acum de o perspectivă optimistă, să zicem, cel puțin din punct de vedere al inflației?

Relativ optimistă da, chiar dacă am văzut cifrele de ieri pe care Institutul de Statistică le-a dat, le-a făcut publice, care au arătat o inflație în creștere /.../ o inflație pe care o așteptam să fie în creștere pentru luna iulie, față de luna precedentă. Au fost câteva decizii administrative care au dus la niște creșteri de prețuri, accize mărite, prețuri administrative mărite și, implicit, s-au simțit și în servicii sau în anumite bunuri, luaserăm în calcul această majorare pentru luna iulie. Dar tendința, așa cum ați spus și dumneavoastră, citând din prognoză, este descendentă pe termen mediu și lung, dacă vorbim de inflație, chiar dacă vom avea poate anumite oscilații, cum a fost luna aceasta, poate mai vor mai fi și alte luni în care tendința aceasta nu va fi una constant descendentă.

Dar ce duce la această variație, la această oscilație a inflației?

Sunt modalități de calcul, nu e neapărat un eveniment sau altul care poate influența sau anumite decizii administrative. Acum a fost o decizie punctuală de majorare de accize care a dus la creșterea aceasta. Dar un lucru vreau să subliniez, prognoza noastră se bazează pe datele pe care le avem acum și pe informațiile pe care le avem acum. Dacă apar decizii administrative și fiscale cu impact semnificativ nu știm, n-avem aceste informații și cu siguranță prognoza se poate schimba atunci.

Dar la nivelul prețurilor vor fi ceva schimbări? - de majorări ne e frică, nu de scăderi.

Sunt câteva elemente care contează de fiecare dată: prețurile la combustibili - aici depindem în primul rând de piața internațională, lăsând accizele la o parte, dacă prețul petrolului se modifică semnificativ în caz de conflict, de exacerbare a unor conflicte pe care deja le avem și care induc anumite tensiuni, sigur, se pot întâmpla și variații de preț pe combustibil, care se vor simți și pe piața românească în decurs de câteva luni de la momentul în care prețul se schimbă. Pe de altă parte, depindem de anul agricol, ca întotdeauna. Prețurile produselor agricole în prima parte a anului au fost rezonabile, am avut un an agricol relativ bun în prima parte a anului, dar acum avem o secetă, cum probabil știți, și s-ar putea să avem alte prețuri decât cele pe care le așteptam la produsele agricole, ceva mai mari. Dar una peste alta, inflația, trebuie să spunem, se calculează în termeni comparativi cu anul precedent, și nu înseamnă, când avem o cifră pozitivă la inflație, nu înseamnă, chiar dacă e mai mică decât în lunile precedente, nu înseamnă că prețurile scad, înseamnă că ele cresc într-un ritm mult mai mic decât în anii precedenți. Şi asta vrem să spunem și ăsta e mesajul pe care îl transmitem, vom avea o inflație mai mică, deci vom avea un avans al prețurilor mult mai mic decât în anii precedenți.

Vorbeați mai devreme despre prognozele pe care le adaptați de fiecare dată, în funcție de deciziile luate la nivel guvernamental, de deciziile de politică fiscală. Ce ar trebui însă să aibă în vedere autoritățile?

Sunt anumite presiuni la care trebuie să reacționeze vrând-nevrând, şi presiunile vin din cele două deficite pe care le are România: deficitul bugetar, cheltuielile mai mari decât veniturile pe care le înregistrează bugetul de stat, şi deficitul de cont curent, adică, simplificând balanța comercială, importurile mai mari decât exporturile şi toate celelalte elemente care intră în deficitul comercial, care îl fac și pe acesta negativ și pun o anumită presiune pe cheltuielile publice, pe cursul valutar. Toate acestea nu sunt noi, dar amânând decizii care să le modifice substanțial de la o lună la alta sau de la un an la altul, nu se face decât să se îngreuneze situația de fond. Nu ne aşteptăm la mari modificări în cursul acestui an, dar cu siguranţă anul viitor ceva decizii trebuie luate.

Tocmai pentru a ajusta, nu, aceste deficite?

Absolut. E absolut nevoie, pentru că nu putem continua cu deficitele atât de mari pe termen lung.

Am priceput mesajul.
În declaraţia sa recentă, guvernatorul BNR vorbea şi de creşterea numărului creditelor de consum. Este un semnal de alarmă?

Un semnal de alarmă e mult spus, dar o preocupare cu siguranță este. Este o preocupare, pentru că dacă lucrurile scapă de sub control, ceea ce nu se va întâmpla, dar de aia e o preocupare, să nu se întâmple asta, riscăm să avem o creștere a inflației mai mare decât o avem în acest moment și riscăm să avem o serie întreagă de credite neperformante, ceea ce nu ne dorim. A fost cumva normal să se întâmple asta, există o apetență pentru consum în România, pe bună dreptate, oamenii au diferite solicitări și nevoi și e bine că și le pot satisface, inclusiv prin creditul de consum, mai ales în contextul în care am avut creșteri salariale semnificative în România. Să nu uităm acest lucru. Știu că există o anumită nemulțumire, că există frustrare că niciodată nu e suficient salariul pe care îl ai și de multe ori lucrul acesta este chiar real, dar creșterile au fost. Ne uităm pe cifre și vedem creșteri de salarii, care au susținut creșterea creditului de consum. Atunci când ai creșteri de salarii și la un salariu mai mare, mărit, cel puțin te duci mai ușor spre creditul de consum. Nu aș spune că este un semn de sărăcie sau de probleme. Știu că se interpretează și așa: luăm credit pentru că nu mai avem bani să ne plătim nevoile, să zic așa, din banii curenți, din banii de salarii. Nu, eu cred că e un semn mai degrabă de creștere a nivelului de trai și de curaj de a avea un credit și de a avea alte tipuri de achiziții.

Apropo de credite, o singură întrebare. Creditele online, IFN-urile - credeți că dobânzile exagerate au devenit istorie?

Da, cu siguranță avem o lege. Legea este destul de fermă din acest punct de vedere. Trebuie spus că din această perspectivă Banca Națională nu avea atribuții de protecția consumatorului. Sper că autoritatea care are atribuții de protecție a consumatorului poate interveni dacă legea nu e respectată, pentru că are atribuții, prin lege. Ce a făcut Banca Națională a fost să descurajeze, în bună măsură a și reușit, dar nu complet, pentru că, evident, lucrul acesta nu se poate face complet, să descurajeze creditarea la dobânzi foarte mari, cerând o adecvare a capitalului pentru companiile, pentru IFN-urile care făceau asemenea credite. Nu avem alte instrumente să descurajăm creditarea la dobânzi mari. Avem acum un instrument legislativ, o lege și instituții care trebuie să intervină în caz că legea nu se respectă.

Mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.