Casian Niţulescu: Ideal ar fi ca în această perioadă să eliminăm tarifele de certificate CO2

Una dintre întrebările legitime pe care le avem încă de anul trecut este cea legată de plafonarea la preţul energiei: dacă va mai fi şi anul acesta, dacă nu, când se va elimina, ş.a.m.d. România este în procedură de infringement timpurie din cauza acestei plafonări făcute de la producători până la clientul final, pentru că se încalcă principiul pieţei libere. Iată şi tema de discuţie alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Comisia Europeană, ştim acest amănunt, a cerut României să renunţe la plafonare încă din toamna anului trecut. Ce veşti avem la început de 2025?

Casian Niţulescu: La momentul de faţă noi beneficiem, noi, toţi consumatorii, beneficiem de această ordonanţă de urgenţă Ordonanţa 27, cu termen de finalitate în 31 martie 2025, o ordonanţă care, zicem noi, că a sprijinit şi ajutat tot consumatorul, că a fost casnic sau non casnic, a ajutat foarte bine. Cum spuneam, termenul de validitate este 31 martie 2025 dar, bineînţeles, la nivelul Guvernului României, nu am stat cu mâinile în sân şi am constituit un grup de lucru interministerial care a lucrat pentru a găsi soluţii pentru perioada de după 31 martie 2025 când, bineînţeles, îşi va înceta perioada de aplicare.

În acest grup interministerial face parte, bineînţeles, Ministerul Energiei cu specialiştii pe care-i are, SGG-ul, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, MIPE, ANRE-ul, cât şi toate asociaţiile de profil care au reprezentare pentru producătorii de energie electrică şi gaze naturale, cât şi pentru furnizorii de gaze, gaze naturale şi energie electrică. Scopul guvernului este ca această tranziţie spre o piaţă liberă, cum spuneaţi şi dvs, din domeniul energiei să se realizeze destul de lin, fără şocuri, care să fie resimţite de către consumatori.

O soluție este continuarea plafonării şi după 31 martie 2025

Catălin Cîrnu: Şi aţi găsit soluţii?
Casian Niţulescu: Păi, sunt mai multe soluţii. Sunt chiar mai multe strategii, una este chiar continuarea acestei plafonări şi după 31 martie 2025, identificarea de către consumatorul vulnerabil, pentru că tot discutăm despre consumatorul vulnerabil, consumatorul care este chiar vitregit de preţurile de energie şi de gaze naturale, că vom continua cu acordarea de vouchere pentru energie prin intermediul MIPE-lor sau mergem mai departe cu acel termen.

Dar la nivelul grupului de lucru, cum spuneam, care a fost constituit, avem o sarcină ca, până la finalul lunii ianuarie, să identificăm şi celelalte soluţii, de ieşire din măsura de sprijin pentru toţi consumatorii din România.

Cătălin Cîrnu: Am putea afla, de exemplu, procentual, cu cât vor creşte preţurile, dacă plafonarea nu va mai exista pentru toţi, de la 1 aprilie?
Casian Niţulescu: Procentual, nu putem să punem. Nu putem să ne angajăm la un procent. Cu toate că piaţa va fi destul de liberă, va fi o concurenţă de piaţă şi, automat, eu cred că nu va depăşi mai mult decât valoarea maximă de 1,30 lei. Nu cred, nu cred.

Daniela Petrican: Dar ce ar însemna o liberalizare treptată a pieţei?
Casian Niţulescu: O liberalizare treptată... să nu fie o liberalizare care să taie în carne vie. Lină, o liberalizare destul de lină, exact cum /.../ şi pe pieţele din Uniunea Europeană.

România s-a gândit întotdeauna la o stabilitate pe piaţă

Cătălin Cîrnu: Dar dumneavoastră, ca expert, ne puteţi spune de ce a dat România greş prima oară?
Casian Niţulescu: Nu pot spune că a dat greş. România s-a gândit, în primul şi în primul rând, la consumatorul final. Că a fost casnic, că nu a fost casnic, s-a gândit la o stabilitate pe piaţa de energie şi de gaze naturale. Ca întotdeauna, fără a greşi, n-ai cum să dobândeşti ceva. Dar România s-a gândit întotdeauna la o stabilitate pe piaţă. Şi totuşi s-a văzut că a existat o stabilitate, chiar dacă până în prezent au fost destul de mari sume de bani scoase din visteria României, bani care au făcut diferenţa între preţul plafonat şi preţul de pe piaţă. Dacă vreţi, pot să vă şi pun o sumă care a fost plătită către furnizori de către Ministerul Energiei, de aproximativ 17 miliarde de lei.

Daniela Petrican: Ministrul energiei a demontat în online un fake news. Poate că e bine să mai spuneţi o dată: în ce condiţii România exportă electricitate şi gaze naturale în Republica Moldova? Le vindem sau le oferim gratis?

Casian Niţulescu: Nu, bineînţeles. Vă pot spune că eu chiar sunt copreşedintele pe partea de energie electrică şi gaze naturale cu omologul meu din Republica Moldova. România, ce poate să facă, numai relaţii comerciale cu Republica Moldova, bineînţeles, contra cost. România a sprijinit şi va sprijini în continuare tot ce înseamnă buna funcţionare a sistemului energetic din Republica Moldova. Sunt partenerii noştri de peste Prut, sunt vorbitori ai limbii române şi e normal să-i sprijinim. Dar, bineînţeles, asta în limita contractelor comerciale şi în baza unor contracte contra cost.

Vom trece foarte bine şi această perioadă de iarnă

Cătălin Cîrnu: Pe de altă parte însă, ministrul italian al securităţii energetice, Gilberto Fratin, este de părere că Uniunea Europeană ar trebui să impună o limită de 60 euro pentru un megawatt-oră, tocmai pentru a se evita un posibil şoc energetic, asta după ce gazele ruseşti nu mai tranzitează Ucraina. Credeţi că este posibil?
Casian Niţulescu: Orice este posibil /.../ orice este posibil. Ideal ar fi ca în această perioadă, să zicem de criză energetică, de energie şi gaze naturale către Republica Moldova şi Ucraina, să se elimine tarifele de certificate CO2. Aceste tarife dublează preţul la energie şi la gaze naturale. Cel puţin pe această perioadă, ar fi ideal dacă Comisia Europeană - cu care suntem în directă colaborare, domnul ministru Sebastian Burduja, din câte ţin minte, chiar astăzi va avea o discuţie cu comisarul pe partea de mediu şi sunt convins că vom reuşi să-i convingem - ca pe o perioadă de timp, cât este această criză energetică din Republica Moldova şi până vor ieşi la liman, după perioada de iarnă, să se îngheţe diferenţa pentru certificatele de CO2.

Cătălin Cîrnu: La nivelul depozitelor de gaz din România cum mai stăm în 6 ianuarie?
Casian Niţulescu: Din punctul meu de vedere, chiar dacă nici un an nu seamănă cu celălalt an, având în vedere că anul trecut, 2024, a fost un an cu temperaturi meteo destul de crescute, care au ieşit un pic din tiparul temperaturilor de iarnă, anul acesta, din noiembrie 2024-ianuarie 2025, temperaturile sunt cam cele normale şi, bineînţeles, stocul de gaze a scăzut. Este o diferenţă faţă de anul trecut, este o diferenţă, nu să zicem destul de mare, e o diferenţă normală, dar este în jur de 67% din capacitatea de stocare a gazelor naturale din România. Eu zic că este o capacitate normală la ora actuală şi sunt convins că vom trece foarte bine şi această perioadă de iarnă până în 31 martie 2025.

Daniela Petrican: Da, şi ne interesează foarte mult cum vor arăta facturile. Plafonarea este acum pentru cei care au utilizat mai puţin de 100 de kilowaţi oră pe lună, cu toate taxele incluse, la 0,68 de lei. Dacă maximum va fi de un 1,30 lei, aproape că se dublează facturile.
Casian Niţulescu: Păi, din această condiţie şi discutam; căutăm să identificăm consumatorul vulnerabil, ca aceşti consumatori, care, cum spuneaţi şi dumneavoastră, consumă până într-o 100 de kilowaţi, să beneficieze de un sprijin şi un ajutor care poate să fie printr-un voucher sau prin orice formă de sprijin. Deci, din punctul nostru de vedere, al celor din grupul de lucru care identifică soluţiile, aceşti consumatori care sunt sub 100 de kilowaţi vor beneficia de o formă de sprijin, de o măsură de sprijin pentru a ieşi din acest impas, cum spuneţi şi dumneavoastră.