Aurul, "o protecţie iluzorie pentru bănci"
Gerard Lyons, economistul şef al companiei Standard Chartered, avertizează că majorarea rezervelor de aur a băncilor asigură doar o protecţie iluzorie, metalul galben având un preţ volatil.
Articol de Dan Vasiliu, corespondent RRA în Marea Britanie, 07 Martie 2012, 09:17
Întoarcerea la standardul aurului în relaţiile internaţionale a fost promovată tot mai des de diverse voci de pe mapamond ca posibilă soluţie pentru depăşirea crizei economice mondiale şi în special a celei din zona euro.
Într-un interviu pe care ni l-a acordat la Londra, Gerard Lyons, economistul şef al companiei Standard Chartered, a spus că e de acord că metalul galben poate fi un instrument pentru băncile centrale care doresc să-şi diversifice rezervele valutare, dar avertizează că majorarea rezervelor de aur asigură doar o protecţie iluzorie.
Gerard Lyons a spus că "pe viitor, rolul aurului va fi unul minor. Faptul că în prezent mai multe state s-au reorientat către aur, nu înseamnă că acesta este şi răspunsul pentru criza economică. E mai degrabă o reflexie a îngrijorărilor legate de situaţia în care se află sistemul monetar internaţional şi în special dolarul".
De asemenea Gerard Lyons a precizat că "aurul poate acţiona ca o barieră în calea devalorizării monedelor fiduciare vitale şi poate fi un instrument pentru băncile centrale, care doresc să-şi diversifice rezervele valutare".
Pe de altă parte, Gerard Lyons spune că "există însă câteva dezavantaje majore ale aurului. În primul rând, este vorba de preţul volatil, iar în al doilea rând aurul nu generează profit, decât în momentul în care este vândut. În concluzie, aurul ca singură rezervă nu reprezintă o opţiune eficientă".
Referitor la posibilitatea ca aurul să poată contribui în vreun fel la rezolvarea crizei din zona euro, Gerard Lyons crede că "acesta nu oferă o soluţie pentru criza europeană. Unii economişti au sugerat că ar fi bine să se revină la standardul aurului, care funcţiona acum 80 de ani, dar acesta este un sistem mult prea rigid şi prociclic. Asta înseamnă că atunci când lucrurile merg prost într-o economie, standardul aurului nu face decât să agraveze situaţia, şi acest aspect trebuie avut în vedere, în statele din Vestul Europei, pentru că multe dintre politicile adoptate în timpul crizei nu au fost cele mai potrivite, iar eventuala utilizare a standardului aurului ar spori problemele".
Mai mult, în opinia lui Gerard Lyons "aurul nu reprezintă o soluţie. Aurul în sine nu a protejat ţări. Faptul că unele state şi-au majorat rezervele de aur nu le-a conferit automat imunitate faţă de problemele actuale. De fapt, am putut constata pe parcursul acestei crize că doar statele care au avut rezerve mari de valută sau care au adoptat măsuri economice eficiente au reuşit să-şi păstreze încrederea investitorilor. Deci şi în acest caz, soluţia nu a fost oferită de aur".
Ce se se va întâmpla cu aurul şi cu ţările care deţin aur în următorii 15-20 de ani?
Gerard Lyons este de părere că "aurul ar trebui privit doar ca un bun de larg consum, la fel ca petrolul sau ca alimentele şi nu ca un reper economic".
Pe de altă parte, Gerard Lyons estimeză că "în următorii ani mult mai multe ţări vor decide să îşi sporească rezervele de aur, pentru a se simţi protejate, deşi, aşa cum am spus şi mai devreme, e doar o protecţie iluzorie. Eu cred că, în timp, guvernele din întreaga lume ar trebui să încerce să-şi impună propriile monede în tranzacţiile comerciale, ceea ce ar duce la crearea unui sistem plurivalent, în care monopolul nu mai este deţinut de o singură monedă puternică".