Adrian Câciu: Eu zic că se va evita recesiunea și cu atât mai mult o criză economică

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Agenția de evaluare financiară Moody's menține ratingul suveran al României recomandat pentru investiții, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă. Moody's spune că, în absența unor măsuri suplimentare de reformă fiscală și reduceri de cheltuieli, deficitul bugetar ar urma să se mențină ridicat anul acesta, ajungând la 7,7% din Produsul Intern Brut. Analiștii agenției mai spun că România este expusă, de asemenea, la un risc geopolitic din cauza apropierii de războiul din Ucraina.

Moody's, pe scurt, era singura dintre cele trei mari agenții care avea încă o perspectivă stabilă asociată ratingului suveran al României. Fitch și Standard & Poor's au anunțat deja o perspectivă negativă, ceea ce plasează România la un pas de categoria "junk", cea care nu este recomandată investițiilor. Da, e o temă dureroasă până la urmă pentru noi toți. Tocmai de aceea discutăm implicațiile acestei evaluări alături de invitatul "Apelului matinal", Adrian Câciu, fost ministru al finanțelor, printre altele. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc mult pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat să discutăm! Practic, ce înseamnă această decizie de revizuire a perspectivei ratingului României pentru noi toți?

Ar trebui să știm exact care este realitatea. Cel mai bine, știți cum este, noi atât putem, atât suntem. Aceste ratinguri pe care România le are, le are la Moody's din 2006, dacă nu mă înșel, suntem la această treaptă Baa3, la Standard & Poor's și la Fitch suntem undeva la BBB- din 2011-2014. Ce a evoluat a fost perspectiva, în sensul în care agențiile se uită pe ceea ce înseamnă riscurile suplimentare care pot apărea. Ce ar trebui să știm, la fel, în noiembrie, toate cele trei agenții ne-au dat perspectivă stabilă. În noiembrie încă n-aveam acel tumult de emoție creat de turul întâi al alegilor prezidențiale și incertitudinea politică creată în jurul acestui lucru. Deci, ce a apărut între timp, între noiembrie și prezent, este această incertitudine politică. Deficitele mari, România le are, dar, la fel, declarațiile pe care nu le consider iresponsabile ale unor lideri politici de prim rang fac rău României. Și vă spun de ce. Un deficit... Moody's zice că va fi 7,7. Oameni buni, avem 7,8% din PIB asumare de investiții. Am auzit ministrul de finanțe care la un moment dat zicea că a fost un deficit dezastruos. Nu a fost un deficit dezastruos, dacă raportăm că am avut, totuși, investiții de 7,1% din PIB anul trecut. Adică ne-am ales o cale să ne îndatorăm pentru a ne dezvolta. Nu poți să te dezvolți fără să te împrumuți, dar ce spune Moody's și ce trebuie să avem grijă și ce trebuie să aibă, de fapt, clasa politică grijă: ne trebuie o stabilitate politică și ne trebuie mai puțină emoție și ceartă, și scandal, și volatilitate, și hazard în ceea ce înseamnă administrarea țării. Și ne trebuie mai multă rațiune și toată clasa politică să înțeleagă că România este totuși într-un context destul de complicat geopolitic, mai ales regional. Dar vedeți că se schimbă întreaga omenire cu noua politică a administrației americane. Și atunci oamenii polici ar trebui să pună umărul toți și să înțeleagă că trebuie continuat drumul de reformă a României, că trebuie găsite formulele în care risipa din cheltuielile publice să nu mai existe. Trebuie evitată această reformă fiscală în sensul de creștere de taxe, pentru că economia este în încetinire. Deci trebuie găsite formule, încă o dată, de așezare a colectării de așa manieră încât să nu fie necesară creșterea taxelor. Pentru că pui taxe pe ceva care încetinește, ca și cum te-ai așteptat să nu mai încasezi nici măcar ce încasai. Deci sunt elemente...

Adică apeși frâna.

Apeși frâna, da. Sunt elemente... . Mesajul meu, eu nu sunt foarte emotiv, poate paradoxală în această perioadă în care toată lumea, cum să zic, cade în capcana emoției. De aceea am și spus: "Oameni buni, aceste rating-uri le avem de mult". Nu asta ne.... sau situația economică o știam și anul trecut. Dar ce a intervenit? Acest hazard politic. Și încă o dată trebuie să fim serioși în ceea ce înseamnă asumarea politică, asumarea pe reforme, evident făcute cu cap, nu radical. Pentru că toată lumea.... e ușor să fugi, fugi iar în capcană să cazi: "domnule, gata, tăiem aici, tăiem colo. S-a rezolvat problema". S-ar putea să faci mai mult rău decât bine. Deci trebuie făcut totul foarte /.../, pentru că reformele nu sunt chestiuni care înseamnă operații de pe termen scurt. Reformele sunt operații care vizează o sănătate pe termen mediu și lung a unei societăți.

Din ce am sesizat de la dumneavoastră, aceste agenții de rating nu iau în calcul doar economia sau rezultatele economice, pur și simplu și schimbările politice și tot ceea ce se întâmplă în zonă. Aminteam de războiul din Ucraina. Corect?

Corect și foarte corect ați spus. Și dacă cineva se uită în istoricul scurt, termen scurt, în sensul în ultimii patru ani, noi am avut o situație mai complicată în 2022, când chiar atunci a început conflictul din Ucraina, și toată regiunea și toată Europa era bulversată, pentru că nu se mai confruntase cu un război la graniță de 70 de ani. Ori atunci ce ne-a - și nu eram în perspectivă negativă moștenită după pandemie. Și totuși am dus rating-urile. Toate toate agențiile ne-au dat perspectivă stabilă. De ce? Pentru că aveam o stabilitate politică. Era această coaliție, avea 70% atunci, 66% era o asumare de chestiuni făcute prin PNRR și prin alte, prin alte programe. Deci a fost o seriozitate care a fost prezentată în fața agenților de rating. Această asumare politică a fost un fel de sau responsabilitate a clasei politice a fost un fel de pavăză ca să nu avem probleme mai mari. Încă o dată, vă aduc aminte plecasem de la un deficit de 9,6% în 2021 și am avut în 2022 5,6% când eram eu ministrul de finanțe. Dar nu reducerea deficitului, cât pavăza stabilității politice și a securității din perspectiva economiei, securității economice. Pentru că un conflict la graniță totuși introduce un risc mai mare pentru o țară aflată în această zonă. Acest lucru trebuie să-l înțelegem, nu e o panică, era de așteptat pe de o parte, pe de altă parte, că și Moody's va veni cu perspectivă negativă, nu va avea efect pe ceea ce înseamnă dobânzile la titlurile de stat, pentru că efectul a fost propagat atunci când s-a dat /.../, dacă nu mă înșel, în decembrie sau ianuarie a dat perspectiva negativă. Atunci a fost un vârf al dobânzilor, acum sunt în scădere. Deci nu va va efect în prețuri, în inflație sau în dobânzi mai mari, dar este încă o dată un semnal pentru ceea ce înseamnă establishment-ul politic care trebuie să înțeleagă că nu e loc de ceartă, țara e mai importantă și dacă vrem să protejăm cu adevărat oamenii, ar trebui să fim mai, nu neapărat să zic toleranți, dar trebuie să ne înțelegem între noi, că nu e despre noi ca politicieni este despre despre România și interesul economic al României.

Se tot vorbește despre o posibilă criză, credeți că este previzibilă? La ce ar trebui să ne așteptăm?

Și aici, dacă îmi permiteți un minut sau două să explic. Economia globală la acest moment este la nivelul minim de jos al sinusoidei, să zic așa, evoluției economice și nu la acest moment este undeva în ultimii trei ani a fost pericolul recesiunii globale, s-a evitat acest pericol, cum să zic, s-a mers pe acel dacă mai țineți minte cum zicea Roubini, un easy lending, soft lending al economiei astfel încât să nu se transforme recesiunea într-o criză. Și în continuare, din punctul meu de vedere mă uit pe toți indicatorii vor avea, se va încerca acest easy lending urmat de o creștere. Acum evident harta economică global se reașează, administrația Trump are o politică puțin mai agresivă, dar foarte mulți nu înțeleg ce face Trump. Trump, de fapt, reașază America pe harta lumii, pentru că sub administrațiile anterioare, America pierduse foarte mult din ceea ce înseamnă influența în comerțul mondial, crescuse foarte multă zona Asia-Pacific ca influență și Europa la fel, excedente comerciale foarte mari pe lângă Statele Unite care mereu au înregistrat deficit comerț. Deci, undeva, lucrurile se reașează din această perspectivă. Nu suntem... Eu zic că se va evita recesiunea și cu atât mai mult o criză economică, dar, încă o dată, lucrurile acestea se vor așeza după primul trimestru. Vedem această îngrijorare în volatilitate, în burse, dar ele sunt într-o zonă, zic eu, gestionabilă și, din punctul meu de vedere, și aș vrea să fiu obiectiv, să nu fiu foarte optimist, nu vom avea recesiune nici în acest an, nici în ceea ce înseamnă Statele Unite, nici Europa. Dar sub condiția ca Europa, mai ales statele din Europa dezvoltată - vorbesc de Germania, Franța și Italia - să dea drumul la bani, pentru că Europa Centrală s-a gripat și acum o să, poată o să doară ce spun, din cauza unui ministru de finanțe german care a refuzat de trei ani de zile, de când a început războiul, să dea subvenții către economia germană, a avut /contracție/ doi ani la rând. Dar ar fi timpul ca Europa să se trezească din această perspectivă. Deci, nu vom avea nici aici, dacă se respectă aceste condiții. În România există potențial de revenire, pentru că noi suntem încă sub potențialul nostru de exprimare economică, dar condiția este ca politicienii, încă o dată, și cei care conduc, și cei care sunt în zona de opoziție, să înțeleagă că, dincolo de, să zic așa, dezbaterea care face deliciul tuturor, politică, trebuie să facă un, ca să zic așa, un pact pentru economia României, astfel încât aceasta să își vină, să nu sufere și să meargă pe creștere, nu să meargă în continuare neîncetinit.

Ar fi minunat să gândească politicienii și atunci când sunt în funcții. Aminteați de Roubini, cel care avertiza, cred că în urmă cu vreun un an-doi, că vine mama tuturor crizelor. Să sperăm că nu va fi așa. Dar de curiozitate, o să vă rog să răspundeți scurt: statul trebuie să intre la dietă, a spus actualul ministru al finanțelor, Tánczos Barna, care este părerea dumneavoastră? E nevoie?

Acum, știți cum este, este un deziderat pe care cred că l-am avut toți de-a lungul timpului. Doar amintesc faptul că au trecut totuși trei luni. Miniștrii care ar trebui să vină cu acele reorganizări, restructurări, reașezări de cheltuieli, ar trebui să vină mai repede în Guvern. Adică dacă vrem să și avem, cum să zic, consistență la astfel de declarații, care sunt corecte, încă o dată, există, din punctul meu de vedere, un loc de 2-2,5% din PIB în cheltuielile statului care poate fi reașezat fără să fie o austeritate, adică fără să impacteze asupra mediului economic, social din jurul statului. Dar de la vorbă la fapt e o cale, iată, mereu lungă și s-ar putea să ne trezim că iar nu facem nimic. Adică da, sunt de acord cu zice ce ministrul de finanțe, dar puțină viteză nu strică în această reașezare.

Da, reaminteam mai devreme despre pedala de frână. Cred că ar trebui să o apăsăm pe cea accelerație, nu, să accelerăm un pic. Corect?

Da, da. În ceea ce privește statul, trebuie totuși un pic mai multă fermitate. Mă uitam, avem câteva propuneri de reorganizări, dar sunt propuneri. Haideți, oameni buni, că e martie, se termină martie, vine Paștele și încă nu s-a întâmplat absolut nimic, haideți să facem puțin mai repede niște lucruri.

Da, poate în al doilea trimestru al anului 2025. Mulțumim că ați discutat cu noi despre o temă care ne interesează pe noi toți!

Cu mare plăcere!

Adrian Câciu, fost ministru al finanțelor, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Altfel spus, un finanțist./editor Florin Lepadatu/