Teatrul Național Radiofonic – Radio România nominalizat pentru Premiile Galei UNITER 2023
Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, iar Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România se bucură cu o dublă nominalizare pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea a XXXI-a ediție a Galei Premiilor UNITER.
Articol de Radio România, 17 Martie 2023, 11:45
Uniunea Teatrală din România a anunțat marți, 14 martie 2023, premiile Senatului și nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2023.
Pentru această ediție a Galei, juriul de nominalizări a fost format din Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog).
Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, iar Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România se bucură cu o dublă nominalizare pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, la cea a XXXI-a ediție a Galei Premiilor UNITER:
Carnavalul, scenariul radiofonic de Alexa Visarion, după opera lui I.L. Caragiale, un spectacol de Alexa Visarion
În distribuţie: Mircea Rusu, Mihai Constantin, Petru Hadârcă, Richard Bovnoczki, Lari Giorgescu, Antoaneta Zaharia, Irina Movilă, Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Tania Popa, Alexandru Georgescu, Valeriu Andriuță, Virgil Rădulescu şi Marius Stănescu. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Janina Dicu şi Renata Rusu. Ilustraţia muzicală: Alexa Visarion. Mixaj audio: Tom Brânduş. Redactor şi producător: Domnica Ţundrea.
Serialul radiofonic Carnavalul, inspirat de opera lui Ion Luca Caragiale, este o sinteză a gândirii caragialiene în prezent, ce pătrunde în traseele tragic-burlești ale universului caragialesc, pentru a revela ineditul acestei viziuni exponențiale astăzi mai mult ca oricând... Serialul își înnobilează valoarea și expresivitatea semnificațiilor și prin faptul că este dedicat Amintirii Marelui Artist George Constantin și a artei sale interpretative de neuitat. O răspântie de întrebări, alertate într-o dinamică explozivă, într-un Carnaval fără oprire, fără sfârșit... desăvârșit... Măști și idealuri, delir existențial stăpânit destinal de Râsu-Plânsu, profetic și neliniștitoarea întrebare: De ce? – Alexa Visarion.
Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol.
În distribuţie: Marian Râlea, Alina Rotaru, Marius Manole, Lucian Ionescu, Rodica Mandache, Jeanine Stavarache, Angela Ioan, Manuela Ciucur, Ionuţ Grama, Marcela Motoc, Eric Deliu, Catinca Radu, Mircea Alexandru Băluță, Cezar Antal, Marian Lepădatu, Oana Jindiceanu, Vera Linguraru, Daniel Tudorică, Mugur Dumitriu, Alin Aronovici, Cristiana Mihai, Voicu Hetel şi Mihai Gruia Sandu. Versuri: Diana Mihailopol.
Redactor şi coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: Codrin Lazăr. Regia muzicală: Andrei Miricescu.
Să ți se propună, în 2022, un proiect după ”Spărgatorul de nuci și Regele șoarecilor„ de E.T.A. Hoffmann înseamnă o reală provocare. Un univers plin de fantezie și candoare s-a așternut în fața mea, răzbătând undele minții și contopindu-se cu munca străbătută în urmă cu peste 50 de ani a traducătorului Gustav Gusti. Povestea lui Hoffmann a fost înfățișată publicului larg, mai mult prin prezența pe scenele mondiale ale spectacolelor de balet, pe muzica inegalabilului Piotr Ilici Ceaikovski. (…) Am acceptat soluțiile și mijloacele artistice propuse de regizorul muzical, Andrei Miricescu, acelea de a adăuga, pe lângă cunoscutele fragmente muzicale ale lui Ceaikovski, variațiuni pe tema Spărgătorului de nuci din zona jazzului. Astfel, povestea iese din tiparul basmului tradițional și din forma de expresie tipică a spectacolelor pentru copii, tinde, în această încercare scriptică, spre o formă deschisă către adolescenți și adulți, dorind să definească starea trăită în timpul în care Marie Stahlbaum traversa din ungherul izolat al copilăriei către epoca personală a tinereții, ca nouă perioadă ce se cere trăită. – Diana Mihailopol.
De asemenea, o felicităm pe colega noastră, Irina Zlotea pentru nominalizarea la categoria Critică teatrală.
Irina Zlotea a intrat, în 2018, în echipa Teatrului Național Radiofonic unde se implică în producția de teatru radiofonic și în organizarea Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.
A absolvit în 2013 Facultatea de Teatru a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, cu specializarea în Teatrologie – Jurnalism cultural, apoi a finalizat studiile masterale în Teoria şi practica editării, ale Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti. În prezent, este secretar de redacție la revista Teatrul azi, cea mai longevivă publicație cu profil teatral din țară, unde a publicat articole și cronici încă din timpul facultății. Scrie regulat cronică de teatru și participă constant la numeroase festivaluri şi evenimente culturale din ţară, în calitate de critic de teatru.
În domeniul teoriei şi cercetării teatrale, prin colaborarea cu Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”, a contribuit la realizarea mai multor volume dedicate unor importante figuri ale peisajului teatral românesc: ”Cătălina Buzoianu – magie, abur, vis” (o antologie teatrologică în trei volume de Florica Ichim şi Irina Zlotea), ”Ileana Ploscaru. Teatru, teatru şi iar teatru…” (antologie teatrologică de Constantin Paraschivescu şi Irina Zlotea), ”Toca se povestește”, vol. II (ediție îngrijită de Florica Ichim, redactare de Irina Zlotea), ”Ștefan Braborescu - Portret din crâmpeie” (ediție îngrijită de Roxana Croitoru și Irina Zlotea).
Lista cu premiile Senatului UNITER și nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2023 poate fi citită aici.