Pelicula "Banat", la Festivalul Internațional de film de la Veneția

"Banat (Il Viaggio)” ("Călătoria") - este singurul film al Italiei, din cadrul secţiunii “Settimana della critica/ Săptămâna Criticii") de la Festivalul internațional de la Veneția, ediția a 72-a. Acest film reprezintă însă și România în contextul în care o parte din acțiune se desfășoară în țara noastră, iar în distribuție este și actorul român: Ștefan Velniciuc, în vreme ce Ada Solomon este coproducător.

Acest prim lungmetraj al tânărului regizor Adriano Valerio relatează povestea unei emigrații în sensul opus celei obișnuite: nu din România în Italia, ci din Italia în România, în căutarea unui loc de muncă și a fericirii. Este vorba de povestea unor tineri - Ivo și Clara - aflați în plină criză: dezamăgiți de viața din orașul în care trăiau, din Bari, din sudul Italiei, cei doi ajung să accepte un loc de muncă ... chiar în România, care - surprinzător - le oferă oportunitățile care în țara lor natală nu mai există.

Proiecția de gală a filmului a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Film, cu o sală arhiplină și în prezenţa echipei italiene, dar și a delegaţiei româneşti. Actorii principali ai filmului sunt Edoardo Gabbriellini şi Elena Radonicich, în timp ce Piera Degli Esposti și Ștefan Velniciuc interpretează rolurile cheie ale poveștii. Filmările au fost realizate la începutul acestui an, la Voinești (Târgoviște), pe litoralul Mării Negre și la Bari.

”În Italia, ajung mai întâi prejudecățile” despre România

Personajul principal feminin este Elena Radonicich, care în timpul filmărilor din România - era chiar în primele luni de sarcină, exact ca și în povestirea din peliculă. "A fost o experiență specială; filmările au decurs într-un mod firesc; lumea de acolo ne-a primit foarte bine" ne povestește Elena Radonicich, imediat după premieră.

"Doamnele românce cu care am colaborat în film erau nemaipomenite. Erau foarte simpatice. Acolo am stat intr-un hotel unde la fiecare sfârșit de săptămână erau sărbători, petreceri. M-a surprins să văd mai ales eleganța româncelor, dar și mândria cu care multe dintre ele se îmbracă în costume populare (ceea ce la noi nu se mai face) și modul lor de a se distra, de a dansa împreună în horă" a mai completat tânăra actriță.

"Din păcate la urechile noastre, aici, în Italia ajung mai întâi prejudecățile și foarte puține amănunte despre cum este realitatea. Am petrecut o zi și la București, o micuță capitală europeană care,însă, ne-a fermecat pe toți" mai recunoaște italianca.

Actorii sunt interesați să cunoască opinia spectatorilor români din Italia asupra filmului

Elena Radonicich este încântată deja la gândul că acest film va fi vizionat și de mulți români stabiliți în Italia: "Mi se pare fundamental: cu cât publicul este mai amplu, cu atât este mai important pentru noi, pentru că orice categorie de public este diferit. Cu mai mult timp în urmă am prezentat un film în India - n-are nici o legătură cu cel de acum - și am fost impresionați să vedem cum spectatorii indieni reușesc să descopere o serie de alte semnificații complet diferite de cele pe care le gândiserăm noi. Deci pentru noi ar fi minunat să avem un răspuns și - de ce nu - chiar o întâlnire cu publicul român pentru a afla părerile despre filmul nostru sau dăcă sunt de acord cu modul nostru de a aborda aceasta poveste".

Impulsul de a scrie despre imigrație vine tot din partea unui ... imigrant: regizorul Adriano Valerio

Atât în conferința de presă, cât și în interviul acordat pentru Radio România Actualități, regizorul Adriano Valerio a povestit că ”au existat două ipoteze fundamentale: pe de o parte călătoria unui prieten care atunci când a decis să trăiască în Banat, a început să-mi povestească despre experiența de acolo, despre ceea ce a reușit să le realizeze acolo, dar și despre opinia minunată care și-a făcut-o despre acest loc; pe de altă parte statisticile care arată că italienii, din cauza situație din anii '30 -'40 și a actualei crize au început să emigreze în străinătate”.

Adriano Valerio, 38 de ani, originar din Milano, locuiește și lucrează de 13 ani la Paris, însă înainte a trăit perioade mai scurte de timp la Berlin, New York și Liban.

L-am întrebat pe tânărul regizor care ar fi mesajul pe care ar vrea să îl transmită prin acest film. ”Eu observ, ascult și sunt situații care mă determină să vreau să le povestesc și altora – desigur din perspectiva mea. Nu am un mesaj special, însă în condițiile în care tema imigrației este atât de mult abordată în această perioadă, îmi doresc ca acest film al meu să ducă la o reflecție profundă” îmi răspunde Adriano.

Regizorul a vizitat pentru prima dată România în vara anului 2008, ocazie cu care a cunoscut Banatul, Sibiu, Transilvania, Moldova, ba mai mult își amintește că și-a riscat viața pe Transfăgărășan pe un timp deloc prielnic pentru a-l traversa cu mașina. Acea călătorie de o lună prin țara noastră i-a inspirat ideea de a povesti o parte din ceea ce a descoperit și altora.

”România nu este prea cunoscută în Italia și aici - cu siguranță - românii din Italia știu că în trecut a existat o mare problemă de ignoranță, accentuată de o poziție politică, în special în urmă cu 5 ani, când s-a înregistrat un val mare de imigrație română și când se aplicau - din păcate – în cazul românilor o serie de stereotipuri și de generalizări incredibile, așa cum s-a întâmplat și cu alte categorii de imigranți din Italia.” recunoaște Adriano Valerio, care în ultima perioadă a mers de mai multe ori la București, unde a cunoscut o ”realitate dinamică” de care în Italia nu se știe nimic. Tocmai de aceea, prin acest film, regizorul speră să atragă atenția – așa cum ne explică chiar el - atât asupa fenomenului migratoriu dinspre Italia spre alte țări în căutare unui loc de muncă și a unei vieți mai bune, dar și asupra acestui ”tratament” neadecvat aplicat românilor sau altor imigranți din Peninsulă.

Un debut pentru actorul Ștefan Velniciuc - rolul de țăran

Actorul român Ștefan Velniciuc a avut ocazia să vadă pentru prima dată filmul „Banat” exact la premiera sa din cadrul Festivalului și a recunoscut că s-a emoționat: ”Tema filmului este una foarte importantă în prezent și dacă stilistic este tratată într-o modalitate interesantă, recunosc, asta chiar dacă am avut multe roluri în viața mea, au existat momente în care am resimțit emoții, ceea ce cred că este foarte important atunci când vezi un film”.

Velniciuc consideră că Adriano Valerio ”promite cu acest film, promite fiindcă știe ce vrea. Din scenariu – eu am mărturisit și la conferința de presă – n-am realizat foarte exact către ce se îndreaptă ținând cont și de cum filma: cu cadrele lungi, de la îndepărtare, dar el a încercat să creeze și o atmosferă și în același timp să se și centreze pe dramele exprimate sau nu ale personajelor”.

L-am mai întrebat pe actorul Ștefan Velniciuc ce înseamnă pentru el ca a fost prezent pe o scenă din cadrul Festivalului internațional de la Veneția: ”Da. Și asta este o bucurie pe care ți-o oferă viața, dacă ai o șansă, și consider că am avut această șansă. Am trecut prin multe: și bune și mai puțin bune. Nu spun că am bifat o prezență la Mostra venețiană, ci m-am bucurat de ce se întâmplă aici, m-am bucurat de prezența acestei echipe reunite din mai multe țări”.

Tot în conferința de presă, Velniciuc a mai mărturisit că pentru el acest rol a fost unul de debut, deoarece până în prezent a interpretat numai roluri de regi, nobili și conți. În plus, a fost nevoit să vorbească o italiană ”mai cu tentă românească”, nu o limbă perfectă, ceea ce nu a fost chiar ușor.

Aflat în Italia și știind că o mare parte a spectatorilor din cinematografele italiene vor fi români, Ștefan Velniciuc s-a gândit să le transmită un gând și conaționalilor din Peninsulă: ”Le doresc să aibă parte de ceea ce simt că au nevoie. Le doresc să nu rupă de tot legăturile cu țara, pentru că un om trăiește în spiritualitatea limbii în care s-a format!”. Velniciuc a mai adăugat că este încântat când citește sau cunoaște o parte din românii care ne reprezintă cu cinste peste tot în lume.

Ada Solomon a fost ”cucerită” de patosul cu care regizorul italian povestea despre ”România mea”

Scenariul filmului ”Banatul” poartă semnătura lui Adriano Valerio și Ezio Abbate; scenografia pentru scenele din România este realizată de echipa condusă de Adrian Cristea, iar montajul aparţine lui Cătălin Cristuțiu. “Banat (Il Viaggio)” este o producţie a Movimento Film, alături de Rai Cinema în coproducţie cu Ars Digital din Bulgaria, Kt Film & Media din Macedonia, Parada Film şi Hi Film din România.

”M-a cucerit din prima clipă personalitatea lui Adriano Valerio, cât și modul în care citea lucrurile despre țara mea” a declarat pentru Radio România Actualităși, coproducătorul român al filmului, Ada Solomon. ”Sigur că suntem cu toții obișnuiți să vedem ceea ce apare la știri, cronica neagră sau cum sunt văzuți românii de către italieni, numai că relațiile obișnuite, respectul pe care îl au italienii obișnuiți față de români nu transpare niciodată în aceste grupaje de știri” ține să comenteze producătorul român.

”Maniera de abordare a lui Adriano Valerio, care este particulară, nu este una nici convențională, dar este în același timp una foarte emoționantă, care folosește puține cuvinte, ca să spună multe lucruri mi s-a părut că e varianta ideală” consideră Ada Solomon.

Lipsește Banatul ”multicolor, melodios”, dar filmul ”spune ceva”

Printre spectatorii de la premiera lungmetrajului de debut a lui Adriano Valerio, ”Banat”, s-a aflat și criticul de film, Magda Mihăilescu. ”Este un film de debut, de un adevărat film de debut și când spun ”adevărat” ma refer la faptul că un debutant trebuie să își propună ceva și să aibă o anumită ambiție și să făgăduiască ceva. Vreau să spun că dincolo de niște mici stângăcii, demarează greu filmul, se vede că este vorba de un cineast care are o anumită idee despre cinema și de la care ne putem aștepta la ceva mai mult.

În general filmele care se petrec într-o altă țară și mai ales în România au tentația pitorescului, ori nu regăsim un Banat multicolor și melodios, plin de muzică. Se și dansează la un moment dat, dar este strict, atât cât trebuie. Oameni destul de triști, preocupați de viețile lor, cu portrete foarte bune – la un moment dat e o defilare de portrete – care nu vom ști niciodată cine sunt, dar care sunt oameni ai locului” comentează criticul de film, Magda Mihăilescu, imediat după premieră.

”Interesant pentru actorul nostru, Ștefan Velniciuc – care din tinerețe, fiind un bărbat blond și frumos, el a jucat numai roluri de prinți, de domnitori. Mă bucur că a fost ales, pentru că în ultima vreme Ștefan Velniciuc are o altă treaptă de carieră și mă refer la rolul său din serialul ”Umbre”, în care ne-a surprins pe toți” adaugă criticul român de film, care de șapte ani consecutiv se numărăr printre invitații speciali ai Festivalului internațional de film de la Veneția.

”Chiar că este un film care spune ceva și a fost luat în seamă, dacă stăm să vedem că este filmul care a deschis cea de-a 30-a ediție a secțiunii ”Săptămâna criticii”, chiar în prezența președintelui Bienalei de la Veneția, Paolo Baratta” concluzionează Magda Mihăilescu.