"O viziune coerentă" pentru problema patrimoniului
Apel Matinal cu ministrul culturii Corina Şuteu care spune că vrea să ierahizeze priorităţile în domeniul restaurărilor de patrimoniu.
Articol de Mihaela Helmis, 11 Iulie 2016, 10:16
În România sunt peste 30 de mii de clădiri de patrimoniu şi situri arheologice aflate în situaţii diferite de conservare sau de punere în valoare. Ministerul Culturii va organiza, astăzi, prima întâlnire de lucru în domeniul patrimoniului, invitaţi fiind reprezentanţi ai Ordinului Arhitecţilor din România, Institutului Naţional al Patrimoniului şi ai Ministerului Dezvoltării.
Ministrul culturii, Corina Şuteu, invitata "Apelului matinal", precizează, în interviul realizat de Mihaela Helmis, în ce condiţii se vor putea pune bazele unui protocol de colaborare, care va avea drept scop permanentizarea dialogului instituţional între aceşti specialişti.
Reporter: Fiecare dintre noi s-ar putea să aibă în faţa ochilor o clădire de patrimoniu, aşa cum este cea de la intersecţia Ştirbei Vodă - Popa Tatu, cea care e asociată într-un fel campaniei care începe astăzi, o campanie de cunoaştere mai adecvată şi mai aprofundată a patrimoniului nostru. Dar, de fapt, seria aceasta de cinci consultări are la bază ceva mult mai profund. Ce aţi găsit la minister în acest domeniu?
Corina Şuteu: E o temă care angajează o serie de actori deja implicaţi, printre care Ordinul Arhitecţilor este unul dintre actorii foarte importanţi în felul în care concepi organizarea oraşului ca o organizare sistemică din care patrimoniul face parte. O întâlnire în privinţa oraşului Bucureşti s-a conjugat cu conştiinţa din ce în ce mai pertinentă a nevoii ca Institutul Naţional al Patrimoniului să fie acompaniat în mod riguros, constant de parteneri competenţi pentru ca acţiunile în favoarea restaurării patrimoniului să aibă eficacitate. Deci ceea ce am constatat este, ca de obicei, deocamdată, o ruptură în sistem, în modul în care consultările astea se fac oarecum ad-hoc sau informal, dar ele nu sunt patronate în mod constant de către autoritatea care e Ministerul Culturii.
Şi atunci ne-am gândit să pornim o serie de consultări în acest moment, la care va participa şi Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru că noi constatăm că întreaga problematică a restaurării patrimoniului, a repunerii în circulaţie a ideilor legate de patrimoniu - Restaurăm, dar cum anume? De ce? în ce fel îl înscriem în reamenajarea urbană a oraşului? Cum restabilim relaţia dintre cetăţeni şi oraş? Cum restabilim relaţia dintre comunitate şi zonele protejate în care această comunitate locuieşte -, include atât instrumente pe care le au ministerele, instrumente de reglementare, instrumente financiare, instrumente sistemice de natură regională, în colaborare cu autoritatea locală, dar, fireşte, trebuie să se bazeze pe o viziune. Or această viziune trebuie oferită de organizaţii cum sunt Ordinul Arhitecţilor, Institutul Naţional al Patrimoniului şi experţii din interiorul Ministerului Culturii.
Deci este pur şi simplu un şir de întâlniri în care încercăm să dezvoltăm o viziune coerentă, o viziune strategică într-o problemă dureroasă, crucială în acest moment, care este problema patrimoniului.
Reporter: Sunt cu siguranţă mai mult de 30 de mii de obiective, iar dacă împărţim aritmetic banii pe care îi are de alocat Ministerul Culturii în acest an pe fiecare dintre aceste obiective, şi mai degrabă spre cele de arhitectură şi nu spre situri, atunci ajungem la o constatare care nu are cum să nu ne sperie: sunt mai puţin de 2.800 de lei pe fiecare dintre aceste obiective. De fapt, dincolo de aceste întâlniri şi implicând şi Ministerul Dezvoltării, cum aveţi de gând să procedaţi?
Corina Şuteu: Prin a încerca să ameliorăm hartarea acestor clădiri şi a siturilor în care trebuie intervenit, prin reinsuflarea unor resurse în direcţiile de cultură ale ministerului, care şi ele au nevoie de resurse pentru că au de gestionat mai ales, de pildă, în Bucureşti şi în zona Bucureştiului, direcţia judeţeană are de gestionat dosare enorme, încercând tocmai să vedem ce tip de strategii trebuie să avem, fiind conştienţi că deocamdată resursele financiare nu sunt suficiente, cum ne stabilim priorităţile, în ce fel putem interveni.
Ce ne propunem în următoarele 5 luni este să conjugăm cât mai bine aceste elemente, să creăm o regularitate a întâlnirilor, a discuţiilor, în aşa fel încât resursele existente să se întâlnească cu o viziune strategică pe termen mediu şi pe termen lung, iar actorii implicaţi să dialogheze între ei pentru a găsi soluţii bune cu resursele existente şi dezvoltând alte resurse.
