Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Interviu cu Vladimir Cosma, violonist, dirijor şi compozitor

Un mare concert cu multe surprize, aşa este anunţat evenimentul care va fi în acest weekend la Paris.

Interviu cu Vladimir Cosma, violonist, dirijor şi compozitor
Foto: Arhivă.

Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 25 Ianuarie 2019, 18:21

Celebrul compozitor francez de origine Română, Vladimir Cosma, susţine sâmbătă şi duminică două concerte excepţionale, la Paris, concerte susţinute de Institutul Cultural Român, pentru a marca prima preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, deţinută de România.

Vladimir Cosma este unul dintre cei mai mari compozitori de muzică de film din Europa, care, nu de puţine ori, a concurat cu alţi mari compozitori, precum Enio Moricone. În cei peste 50 de ani de carieră, toţi în Franţa, a creat aproape 500 de compoziţii, dintre care coloana sonoră la peste 300 de filme, dar şi opere şi operete sau piese simfonice. Plecat în 1963 din România, Vladimir Cosma a lucrat cu cei mai mari regizori francezi, la filme care i-au avut ca protegonişti, de la Louis de Funes până la Gerard Depardieu. Concertul pe care îl va dirija mâine seară şi duminică la Paris, are o concepţie inedită şi este plin se surprize.

Vladimir Cosma are în palmares două premii Cesar pentru mizică de film, două premii „7 d’Or” pentru cea mai bună muzică de televiziune, alte distincţii de recunoaşterea a valorii sale oferite de instituţii de cultură din Franţa şi România.

RADOR (25 ianuarie) - Corespondenţă din Paris - Reporter: Daniela Coman

Reporter: Un mare concert cu multe surprize, aşa este anunţat evenimentul care va fi în acest weekend la Paris. Puteţi să ne spuneţi mai multe despre concerte?
Vladimir Cosma: Sunt surprize mai ales pentru publicul francez, pentru oamenii care au venit la precedentele mele concerte şi am foarte mulţi solişti invitaţi, pe care nu i-am avut de obicei. Pentru publicul român totul e o surpriză, fiindcă mă cunosc mai puţin. Concertele conţin suite simfonice bazate pe muzicile mele de film care au avut cel mai mult succes. La concert participă o orchestră simfonică filarmonică importantă cu un cor, Corul Universităţilor din Paris, cu vreo 80-100 de cântăreţi şi solişti din toate genurile de muzică: solişti de jazz, solişti de muzică warm music, muzică populară, muzică de operă, mulţi solişti români. De exemplu, am un naist, Cezar Cazanoi, care cântă la nai, la fluier, la caval şi se amestecă cu solişti complet din alt univers muzical de jazz. Am o soprană româncă, Irina Baianţ, cu o voce superbă şi asta. Am un grup englez din Manchester, specialişti şi pasionaţi de muzica anilor '80 şi vor participa pentru prima oară în concertele mele şi poate cea mai mare surpriză a concertului este un grup disc-jockey, DJ, cu muzică electronică, pe care îi amestec cu orchestra simfonică şi facem câteva piese, între care "Le grand blond", "Marele blond cu... pantof negru", cred că aşa se numeşte în România, pe care îl fac cu un aranjament cu orchestraţie nouă, în care amestec orchestra simfonică, corul şi acest grup de disc-jockey, de DJ.

Reporter: Trăiţi şi creaţi de peste 50 de ani în Franţa. Ce relaţie mai aveţi cu România? Care este relaţia dumneavoastră personală cu ţara natală?
Vladimir Cosma: Este în primul rând o relaţie artistică. Toată tinereţea mea am făcut-o în România, până la 22 de ani. Asta este enorm în viaţa unui om. Toate studiile, Conservatorul, toate primele mele compoziţii le-am făcut acolo şi acest spirit şi această influenţă română am luat-o cu mine şi am păstrat-o în mine până astăzi, de altfel. Multe din compoziţiile mele au o rezonanţă românească în ele, fiindcă n-am vrut, venind în Occident, să devin un compozitor complet occidental, influenţat de muzica americană sau neagră sau engleză şi bineînţeles că toate muzicile astea le cunosc şi m-au pasionat din tinereţe, vreau să spun, muzicile occidentale, în aceeaşi măsură cum m-au pasionat muzicile din Europa Centrală şi din România. Deci am rămas cu acest bagaj cultural al unui om care nu a renunţat la cultura lui de bază şi de tinereţe. Deci asta e relaţia mea principală. În ultimii ani, am avut o legătură chiar activă cu România, fiindcă timp de vreo 45 de ani din momentul plecării mele din România nu am revenit niciodată şi pentru prima oară când am revenit a fost acum câţiva ani, pentru a da un concert cu Filarmonica de la Bucureşti şi a fost o întâlnire foarte emoţionantă pentru mine. Am revăzut colegi, prieteni din tinereţe, am revenit la Conservator, unde mi s-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa. La Alba Iulia am avut acum câteva luni un concert cu Orchestra Filarmonică din Cluj şi cu Corul Operei din Cluj, cu ocazia, sărbătorirea a o sută de ani de la Unirea, unificarea României. N-am revenit timp de vreo 40-45 de ani, în primul rând fiindcă nu vroiam. Câtă vreme a fost regimul domnului Ceauşescu acolo, România era o ţară cam aparte şi nu vroiam ca venirea mea în România să fie exploatată din punct de vedere politic într-un sens sau în altul. Când lucrurile s-au mai normalizat, mi-a fost mai uşor să revin şi mi-e mai uşor acum, cu toate problemele care sunt, dar sunt peste tot probleme.

Reporter: Ce anume face ca Parisul şi Franţa să fie cel mai important loc cultural-artistic al Europei, ce face din această ţară un teren fertil pentru dezvoltarea artiştilor? Toţi care vor să reuşească, aici îşi văd locul. Ce e special, ce condiţii sunt aici mai multe decât în altă parte pentru cultură, pentru artă?
Vladimir Cosma: Capitalele importante şi ţările mari au reprezentat totdeauna un mijloc foarte important pentru artişti, pentru a se dezvolta. Vezi că toţi şi-au făcut carieră trăind sau la Viena, sau la New York, sau la Londra, sau la Paris, chiar în Italia, fiindcă tot acest comerţ muzical depinde foarte mult şi de mărimea ţării şi de sistemul lor de a distribui operele artiştilor, mai ales când e vorba şi de limbă. Noi la muzică, din fericire, limba noastră este internaţională, e aceeaşi peste tot, dar pentru un scriitor, dacă se exprimă în franţuzeşte, deja are mai multă uşurinţă de a fi distribuit, decât dacă scrie în româneşte şi asta a permis tuturor marilor scriitori români care au făcut carieră internaţională: Ionesco, Cioran, au fost toţi trăind în Paris şi majoritatea scriind în franţuzeşte. În materie muzicală e o chestie şi economică. Parisul a fost şi rămâne, totuşi, cu toate că e o oarecare decadenţă faţă de ce a fost, una din ţările cele mai prospere din lume.

Reporter: Un alt concert în perioada imediat următoare în România mai aveţi în program?
Vladimir Cosma: /N-am/ ce am programat fix în România /actuală/. Sunt tot felul de proiecte, aşa că oamenii mă cheamă, diferiţi, dar lucrurile nu se concretizează totdeauna automat. Ceea ce se /.../ că trebuie să revin la Kremlin, sunt iar invitat pentru un concert la Kremlin, la Moscova, la Sankt Petersburg şi în alte părţi. Dar deocamdată, pentru România nu am ceva precis, dar de fapt am fost acum câteva luni, deci, dar bineînţeles, mi-ar face plăcere să revin şi la Bucureşti sau în alte oraşe din România. Câte unele nu le cunoşteam, cu toate că am trăit în România, că eram mai mult în Bucureşti, nu mă prea mişcam mult. Clujul, de exemplu, l-am descoperit acum, cu ocazia acestor concerte pe care le-am avut la Alba Iulia.

Premiile anuale ale revistei  "Actualitatea Muzicală"
Cultură 18 Noiembrie 2024, 16:40

Premiile anuale ale revistei "Actualitatea Muzicală"

Dirijoarea Big Bandului Radio, Simona Strungaru, şi musicalul "Fantoma de la Operă" s-au aflat printre laureaţii galei...

Premiile anuale ale revistei "Actualitatea Muzicală"
“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”
Cultură 18 Noiembrie 2024, 16:04

“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”

Proiectul s-a desfaşurat în perioada 15 iulie – 15 noiembrie 2024, în Bucureşti şi Cluj Napoca.

“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”
Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio
Cultură 18 Noiembrie 2024, 08:25

Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio

Florin Zhu este unul dintre cei mai talentați artiști plastici din noua generație.

Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio
„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale
Cultură 17 Noiembrie 2024, 15:05

„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale

La editura Polirom a apărut cartea lui Octavian Buda „Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în șase...

„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale
A început examenul de intrare în rezidenţiat
Cultură 17 Noiembrie 2024, 13:13

A început examenul de intrare în rezidenţiat

Acesta are loc în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

A început examenul de intrare în rezidenţiat
Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Cultură 17 Noiembrie 2024, 09:30

Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia

Vechi de peste 1.200 de ani, Codex Aureus este cel mai important manuscris medieval aflat într-o colecţie din România.

Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze
Cultură 16 Noiembrie 2024, 16:11

Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze

Interviu cu Radu Vancu - poet, prozator, eseist și traducător.

Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze
Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău
Cultură 15 Noiembrie 2024, 09:49

Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău

Revenit în capitala Republicii Moldova după 30 de ani, Corul „Madrigal - Marin Constantin” a fost ovaționat la scenă deschisă...

Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău