Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Începuturile Radiofoniei Româneşti

Apariţia Societăţii Române de Radiodifuziune, numită până în 1936 Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a fost posibilă datorită numeroaselor progrese din domeniul tehnic şi ştiinţific.

Începuturile Radiofoniei Româneşti
Carul de reportaje din 1938. Foto: Arhiva Radio.

Articol de Alex Lancuzov, 31 Octombrie 2011, 14:13

“Aseară, la un ceas destul de târziu, ne-am adunat câţiva intelectuali la profesorul şi prietenul nostru Ionel Simionescu, având printre noi şi pe Brătescu-Voineşti (…). Ne-am adunat ca să ascultăm un haut parleur, un instrument ultramodern de radiofonie…Trebuie să mărturisesc că eram nou, la cea dintâi audiţie (…). În clipa când, pentru prima oară fenomenul s-a produs, judecăţile anterioare au căzut ca fluturi de hârtie. Cu toate amestecurile paraziţilor, am rămas atent numai asupra chemării ce mi se adresa…Venea în sufletul meu un glas de departe ş-o adiere de instrumente – glas viu şi palpitant şi instrumente însufleţite de oameni vii. Nu-i maşina gramofonului, nu sunt umbrele cinematografului – ci e vibrarea vieţii, e contact direct cu omul, fratele meu din depărtare. Deci, e suprimat spaţiul!”

Mihail Sadoveanu, despre prima întâlnire cu o emisiune de Radio.

Începuturile radiofoniei la noi în ţară sunt plasate sub semnul numeroaselor progrese din domeniul tehnic şi ştiinţific, care au dus la dezvoltarea continuă a radiotelegrafiei şi radiofoniei, dar şi sub semnul incontestabilelor acumulări pe plan economic, social şi nu în ultimul rând cultural. Evoluţia sa a fost strâns legată şi de cadrul istoric, care a cunoscut număroase schimbări după primul război mondial.

Deşi nimeni nu poate contesta faptul că radiofonia a reprezentat un mare progres al tehnicii şi ştiinţei, ea a devenit în primul rând un instrument politic şi cultural, atât cu laturi pozitive, cât şi negative, a devenit cel mai mare mijloc de comunicare în masă şi implicit de manipulare a opiniei publice, dobândind astfel o importanţă uriaşă, şi o putere pe măsură.

Programul zilei de Joi, 1 noiembrie 1928 (Prima emisie)

17 00 - 19 00 - Cuvântarea de deschidere rostită de prof. Dragomir Hurmuzescu, Preşedintele consiliului de Administraţie, urmată de versurile scrise şi regizate de poetul Horia Furtună, apoi muzică de dans Quintetul Radio, informaţii de presă, din nou Quintetul Radio, muzică românească, poezie populară română şi o conferinţă susţinută de acelaşi Horia Furtună.

21 00- 24 00 - muzică interpretată de solista Băicoianu, buletin meteorologic, ştiri sportive, Quintetul Radio cu partituri din operele lui Johan Strauss.

În zilele următoare, transmisiile s-au făcut între orele 17 – 19 şi 20,30 – 24, conţinând programe asemănătoare. Acestea erau realizate de un consiliu alcătuit din Dragomir Hurmuzescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Mihail Jora şi Dimitrie T. Alesseanu.

Încă din primele săptămâni ale existenţei postului naţional de radio, pe lângă buletinele de ştiri, informaţiile meteorologice şi emisiunile muzicale, iau naştere şi emisiunile de bază, unele din ele dăinuind mult timp după. Din prima zi au fost difuzate conferinţe radiofonice. La 10 noiembrie 1928 s-au iniţiat emisiunile pentru copii. Se transmiteau zilnic lecturi din operele scriitorilor noştri clasici şi contemporani. pe 8 decembrie se transmite prima conferinţă care se adresează femeilor, pe 10 decembrie se transmit sfaturi cu caracter medical, iar la 18 decembrie are loc prima transmisie umoristică. La 12 ianuarie 1929 este anunţată pentru prima dată Ora copiilor, iar la 17 ianuarie, Ora veselă. În iunie acelaşi an apare şi emisiunea Ora satului, iar un an mai târziu pe pun bazele Universităţii populare Radio.

Radioul nu şi-ar fi putut îndeplini misiunea de creator, propagator şi păstrător de cultură fără colaborarea constantă a tuturor scriitorilor. Între primii dintre aceştia care au luat cuvântul la microfonul radio merită menţionaţi I.Al. Brătescu-Voineşti, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Alice Voinescu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, Victor Eftimiu, Felix Aderca. În decursul anului 1929 se adaugă şi alţi colaboratori de prestigiu ca Paul Zarifopol, Ion Marin Sadoveanu, George Topârceanu, M. Sadoveanu, Ion Minulescu, M. Ralea, etc. La 10 martie 1929 debutează la microfon cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. La 23 aprilie acelaşi an are loc prima transmisiune în direct de la Opera Română, cu Aida de Verdi, iar la 15 ianuarie 1934 este inaugurat postul naţional “Radio România”, care va ajunge să emită 4642 ore la numai cinci ani de la înfiinţare, în 1938.

În ciuda începutului destul de ezitant, cu trecerea fiecărui an se aduc îmbunătăţiri substanţiale ale programelor, şi dacă la început muzica acoperea aproximativ 70% şi cel vorbit doar 20%, la zece ani de la înfiinţare ponderea programului muzical a scăzut la 52%.

De asemenea, datorită diversificării tipurilor de emisiuni, orele de transmisie se măresc treptat, de la 305 în 1928, la 3997, şi implicit creşte şi numărul abonaţilor de la 14.487 în primul an la 274.314 în 1938, ceea ce reprezenta totuşi puţin dacă ne raportăm la numărul de locuitorii ai ţării. România se situa pe unul din ultimele locuri în Europa. În Danemarca, ţara care deţinea primul loc, 13,7% din populaţie avea aparate de radio, în Anglia 10,3%, în Suedia 9,3%, în timp ce în România statistica oficială indica doar 1% abonaţi.

SCURTĂ CRONOLOGIE 1925 -1928

1925

La Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti al cărui director era Dragomir Hurmuzescu este construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic ce face posibile primele audiţii publice, ţinute de două ori pe săptămână, joia şi sâmbăta la orele 21,30.

26 martie - Ia fiinţă Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei, care la 22 decembrie 1925 capătă personalitate juridică.

1 septembrie - A fost adoptat Regulamentul pentru aplicarea Legii pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi a posturilor radioelectrice în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni (60% capital de stat şi 40% capital particular).

13 septembrie - Apare primul număr din revista „Radio Român“, publicaţie săptămânală pentru răspândirea telegrafiei şi telefoniei fără fir în România.

1926

15 aprilie - Consiliul Superior de Control şi îndrumare elaborează Proiectul de Statut.

13 iunie - Are loc primul Congres al Radiofoniştilor români.

28 octombrie - Se aprobă statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

15 noiembrie - Se deschide subscripţia publică pentru acoperirea cotei de acţiuni a particularilor la Societatea de Difuziune Radio-Telefonică din România.

În acest an erau cca. 2 000 deţinători de aparate de radiorecepţie.

1927

Se construiesc la Institutul Electrotehnic primele posturi româneşti de emisie, între care unul va funcţiona pe unde scurte, după un proiect al ing. Emil Petraşcu.

1928

17 ianuarie - Are loc Adunarea Generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi este aprobat Statutul de Funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al SDR-TR.

5 martie - Are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie, ce marchează începutul funcţionării Societăţii Române de Radiodifuziune.

Până în 1934 SRR se află sub controlul Ministerului Comunicaţiilor.

19 iunie - Este achiziţionat imobilul din str. Gen. Berthelot nr. 60, primul sediu al Societăţii Române de Radiodifuziune.

1 noiembrie - Prima emisiune oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. Postul emitea pe 402 m lungime în undă cu o putere de 0,15 kw.

3 noiembrie - Consiliul de Miniştri permite instalarea posturilor radio în apropierea graniţei.

4 noiembrie - Primul actor la microfon a fost Victoria Mierlescu cu un recital de versuri.

9 noiembrie - Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicaţie oficială a Societăţii.

30 noiembrie - Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora.

3 decembrie - Începe difuzarea a două conferinţe zilnic.

8 decembrie - Alexandrina Cantacuzino susţine prima conferinţă pentru femei.

“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”
Cultură 18 Noiembrie 2024, 16:04

“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”

Proiectul s-a desfaşurat în perioada 15 iulie – 15 noiembrie 2024, în Bucureşti şi Cluj Napoca.

“Eugen Preda – principalul mentor al școlii moderne de jurnalism de radio”
Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio
Cultură 18 Noiembrie 2024, 08:25

Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio

Florin Zhu este unul dintre cei mai talentați artiști plastici din noua generație.

Sculptorul Florin Zhu, între #prieteniidelaradio
„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale
Cultură 17 Noiembrie 2024, 15:05

„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale

La editura Polirom a apărut cartea lui Octavian Buda „Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în șase...

„Privirea lui Thanatos” în șase istorisiri medico-legale
A început examenul de intrare în rezidenţiat
Cultură 17 Noiembrie 2024, 13:13

A început examenul de intrare în rezidenţiat

Acesta are loc în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

A început examenul de intrare în rezidenţiat
Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Cultură 17 Noiembrie 2024, 09:30

Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia

Vechi de peste 1.200 de ani, Codex Aureus este cel mai important manuscris medieval aflat într-o colecţie din România.

Codex Aureus, expus în premieră la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze
Cultură 16 Noiembrie 2024, 16:11

Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze

Interviu cu Radu Vancu - poet, prozator, eseist și traducător.

Radu Vancu: Și politicianul, și scriitorul încearcă să creeze o narațiune și să o controleze
Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău
Cultură 15 Noiembrie 2024, 09:49

Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău

Revenit în capitala Republicii Moldova după 30 de ani, Corul „Madrigal - Marin Constantin” a fost ovaționat la scenă deschisă...

Corul Madrigal a adus „Visul European” la Chișinău
Celebrul actor american John Malkovich este din nou la Timişoara
Cultură 14 Noiembrie 2024, 07:51

Celebrul actor american John Malkovich este din nou la Timişoara

Celebrul actor american John Malkovich este din nou la Timişoara.

Celebrul actor american John Malkovich este din nou la Timişoara