Bilanţul Radio România după cinci ani

Maria Ţoghină: Bună ziua tuturor! V-aş propune să începem. Aş vrea să le mulţumesc jurnaliştilor care au venit la această conferinţă de presă şi în egală măsură să le mulţumesc colegilor din Comitetul Director, managerilor şi consilierilor care şi-au găsit timp să participe şi ei la această conferinţă de presă.

Cred că pentru colegii alături de care am muncit vreme de cinci ani această conferinţă de presă va fi poate relevantă, ca o imagine de ansamblu pentru ceea ce au făcut dânşii în toţi aceşti cinci ani. Poate că fiecare dintre cei care ne aflăm în această sală avem o imagine secvenţială asupra a aceea ce am făcut în ultimii cinci ani.

Vă mărturisesc că în momentul în care, împreună cu colega care m-a ajutat să realizez acest material, deci când împreună cu ea am realizat câte lucruri am făcut, eu însămi am fost surprinsă.

Conferinţa de presă de astăzi am intitulat-o sugestiv "Cartea Albă a activităţii SRR - iunie 2005-iunie 2010. Cred că este onest faţă de opinia publică ca la finalul unui astfel de mandat să prezint ce înseamnă Radio România în iunie 2010, care au fost marile proiecte, care sunt lucrurile pe care trebuie să le finalizăm mai departe.

După cum ne amintim cu toţii, în urmă cu cinci ani preluam mandatul de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, propunându-mi ca obiective majore eficientizarea instituţiei, echidistanţa, credibilitatea, dezvoltarea instituţiei şi modernizarea sa, premise pentru ca Radio România să devină un radio cu adevărat european.

În plan organizaţional, Radio România a evoluat în primul rând prin reducerea posturilor manageriale cu 40 de procente, reducerea numărului de directori de la 26 la 5, desfiinţarea posturilor de director general adjunct, controlul strict al orelor suplimentare plătite, reducerea numărului de colaboratori cu 40 de procente, reducerea numărului de angajaţi de la 2700 în 27 iunie 2005 la 2390 la 30 iunie 2010.

Tot în plan organizaţional, am demarat împreună cu colegii de la radio proiectul "Radio România în viitor", proiect strategic de dezvoltare organizaţională, implementat cu colegii noştri de la Deutsche Welle Academy.

Pe baza acestui proiect, Radioul Public dispune de o foaie de parcurs pentru următorii ani din care au fost deja realizate următoarele subproiecte: adoptarea documentului de identitate a organizaţiei, "Viziune, misiune, valori, principii, Radio România, în anul 2008". "Radio România, produse şi canale de distribuţie în viitorii ani" - proiect care s-a derulat în anul 2009, iar anul acesta s-a lucrat în prima parte a anului la implementarea sistemului ierarhizat de obiective organizaţionale.

Lansarea proiectului de implementare a sistemului de management al calităţii în Radio România, lansat anul acesta şi în urmă cu câteva zile, colega mea care se ocupă de acest proiect a primit vestea aprobării unei finanţări din partea unei fundaţii privind susţinerea acestui proiect realizat în colaborare cu experţi în managementul calităţii din Elveţia.

Crearea Centrului de pregătire profesională pentru angajaţii Radio România, reorganizarea activităţii de patrimoniu prin intrarea în era digitală a arhivelor publice, fonoteca şi arhiva scrisă. Oferta unică a Editurii Casei Radio din patrimoniul Radio România este astăzi pus în valoare prin formule editoriale originale şi este pregătită să facă faţă unei pieţe concurenţiale.

Cel mai mare proiect european câştigat de în anul 2009 de Radio România şi cel mai mare dintre cele câştigate de vreo instituţie de presă din România, este vorba de acces, formare profesională continuă, calificare, recalificare, garanţia succesului pe piaţa muncii pentru angajaţi, un proiect lansat în anul 2009 şi acceptat la finalul anului, urmând să se deruleze pe următorii doi ani de zile.

Proiectul european "Strasbourg Connection", perioada 2010 - 2011, Radio România fiind singura instituţie de presă care are printr-un proiect european o emisiune de o oră dedicată Parlamentului European. În plan editorial, vorbeam mai devreme despre credibilitate, despre echidistanţă şi probabil că mulţi dintre jurnaliştii aflaţi în sală îşi amintesc ce însemna Radio România atunci şi ce imagine aveam din acest punct de vedere.

Radio România Actualităţi are cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional. La nivel urban, Radio România Actualităţi a redevint lider de piaţă şi ca şi până acum Radio România Actualităţi are cea mai mare cotă de piaţă în Bucureşti, în creştere faţă de perioada similară a anului trecut, de la 18,7% la 20,1%.

La nivel de corporaţie, cota de piaţă a posturilor Radio România este de peste 40 de procente, având un nivel de audienţă peste media ţărilor din această zonă a Europei şi situându-ne alături de BBC, de postul public din Germania, de Austria, printre radiourile publice cu cea mai mare cotă de audienţă.

Linia editorială a posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune a fost recreată în spiritul valorilor Radio România, echilibru, echidistanţă, libertate de exprimare şi ţinându-se cont de agenda publicului.

Colegii din departamentul editorial au lucrat în primele şase luni ale anului la strategia Societăţii Române de Radiodifuziune care a fost adoptată atunci şi care a fost adoptată atunci şi care a fost până la urmă baza pentru toate evoluţiile în plan editorial ale Societăţii Române de Radiodifuziune. A fost pentru prima dată când un Consiliu de Administraţie a aprobat o strategie a Societăţii Române de Radiodifuziune în acest domeniu.

Emisie 24 de ore din 24 în EF, dar şi pe Internet pentru toate posturile naţionale şi regionale, construirea grilelor de programe pe baza cercetărilor de piaţă şi a proiectelor de emisiuni alese în urma concursurilor, crearea Departamentului de "New media" sunt alte proiecte editoriale majore.

Repoziţionarea unor posturi din cadrul corporaţiei, în funcţie de publicul ţintă, au fost stabilite foarte clar zonele pe care mergem, restructurarea ofertelor de programe în funcţie de aceste ţinte.

Relansarea Radio Bucureşti, la care se lucrează din noiembrie anul trecut, programată pentru septembrie 2010.

Fundamentarea deciziilor editoriale pe analize sistematice ale datelor de audienţă la nivelul Consiliului de Administraţie, Comitetului Director şi Corpului Editorial, precum şi pe date de cercetare calitativă pentru principalele programe din grilă.

Lansarea de site-uri online pentru toate posturile de radio ale corporaţiei şi produse suplimentare.

Antena Satelor a devenit la 1 martie 2006 post cu acoperire naţională, având cea mai mare rată de creştere a audienţei din ultimii ani din întreg spaţiul radiofonic românesc.

În prezent, Antena Satelor se situează pe poziţia cincea la nivel naţional.

Radio România Muzical, post care la momentul preluării mandatului era ameninţat cu dispariţia, CNA revendica frecvenţa pe care Radio România Muzical emitea, a emis din februarie 2007 prin satelit atât în ţară cât şi peste 35 de state europene, căpătând avengura unui post care se adresează tuturor celor care iubesc muzica de calitate.

Radio Kids lansata în urmă cu doi ani, cu prilejiul aniversării celor 80 de ani, o ofertă unică pentru copii, emiţând exclusiv online. În plan economic, vorbeam mai devreme de eficientizare, bilanţul economic aşa cum vedeţi şi pe grafic arăta la 31 2005 un deficit de un milion de euro.

Ulterior acest deficit a crescut până la aplicarea primelor măsuri de austeritate bugetară la un milion şi jumătate de euro. Am finalizat acea jumătate de an cu profit, şi în fiecare an am reuşit să închidem un mic profit care să asigure tuturor angajaţilor noştri liniştea necesară în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor economico-financiare ale SRR.

În momentul de faţă, la 31 mai, SRR era în continuare pe profit, iar acum, are suficienţi bani în cont pentru a-şi îndeplini obligaţiile financiare pe care le are de plătit, şi sigur că în discuţia pe care o voi avea cu cel care va prelua mandatul, îi voi preda situaţia financiară pentru fiecare cont în parte.

Dar, în momentul de faţă Societatea Română de Radiodifuziune este în continuare pe profit. Reducerea numărului de deplasări în străinătate, reducerea cheltuielilor de protocol, revizuirea sistemului de acordare a premiilor, bonificaţiilor sau a altor motivaţii financiare au fost alte măsuri economice care ne-au ajutat să ne încadrăm în bugetul de austeritate pe care am fost nevoiţi să îl gestionăm.

În paralel, am acţionat pentru creşterea veniturilor prin externalizarea activităţii de vânzare a spaţiului publicitar, prin atragerea la plata taxei radio a noi plătitori de persoane fizice şi juridice, prin acţiuni întreprinse pentru recuperarea creanţelor din taxa radio, şi am făcut demersuri pentru a opţine modificarea legii 41 prin introducerea unui articol care prevede finanţarea activităţii direcţiei orchestrelor şi corurilor Radio România de la bugetul de stat, lucru opţinut şi desigur, finanţarea pentru Radio România Internaţional. În plan tehnic, deşi resursele au fost extrem de limitate, cel mai mare proiect pe care l-am pornit împreună cu colegii mei a fost digitalizarea Fonotecii de Aur a Radio România, proiectul a intrat aşa oarecum în viaţa noastră la 1 noiembrie 2009.

La finalul procesului estimat, a durat 15 ani, publicul larg va avea acces la documente, înregistrări, manuscrise şi fotografii ale personalităţilor culturii româneşti din perioada interbelică şi până în prezent. Înregistrările vor fi imprimate pe suporturi audio, şi vor putea fi valorificate.

Renovarea sălii de concerte Mihail Jora, renovată pentru prima dată după 50 de ani de la înfinţare, vedeţi acum cum arată scena, cum arată sala.

Orga Sălii Radio cea mai mare orgă din România şi una dintre cele mai mari din Europa. Pentru prima dată reparată integral şi cred că pentru noi reprezintă un moment de mândrie. Modernizarea controlului general tehnic, proiect început în urmă cu mai bine de 10 ani şi niciodată finalizat.

La preluarea mandatului, colegii din controlul general tehnic asigurau emisia posturilor de radio în condiţii de şantier şi construcţie şi singurul lucru care le lipsea era casca de protecţie de pe cap.

În momentul de faţă controlul general tehnic este unul dintre cele mai moderne din Europa adaptat la cerinţele şi ritmul schimbărilor tehnologice şi de structură a programelor Radio România cât şi mediilor de distribuţie a acestor programe.

Procesul de migrare la noua tehnologie s-a realizat fără afectarea continuităţi distribuţiei celor zece posturi de radio care emit din sediul Radio România. Aveţi aici în fotografie cum arăta controlul general tehnic, pupitrul de la care tehnicienii noştri emiteau şi pupitrul digital la care acum monitorizează emisia posturilor noastre de radio.

Cum arăta controlul general vechi, câte cabluri, mufe şi în partea stângă cum priviţi dumneavoastră, se văd foliile de protecţie pentru că era în construcţie totul, în ce condiţii lucrau şi cum arată acum.

Retehnologizarea unor spaţii tehnice de producţie şi emisie, funcţionarea la parametiri proiectaţi a sistemului informatic integrat achiziţionat de Societaea Română de Radiodifuziune în 2004 a fost o foarte mare provocare pentru noi.

După cum comnunica în urmă cu câteva zile directorul departamentului tehnic, în primul an de mandat aproape întreg efortul managementului Societăţii Române de Radiodifuziune a avut ca obiect principal dare în productiv, utilizarea, testarea sistemului informatic integrat care acum funcţionează la parametri de peste sută la sută, pentru că între timp proiectele noastre s-au dezvoltat, programele noastre s-au dezvoltat, şi desigur de fiecare dată a trebuit să dezvoltăm şi să ne adaptăm.

Implementarea acestui sistem inforamtic integrat a dus la eficientizarea activităţii din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi in primul rând la o gestionare rapidă a tuturor documentelor din instituţie, identificarea lor rapidă, eliminând astfel consumul inutil de timp, resurse de hârtie în vederea luării deciziilor fundamentate la nivelul managementului instituţiei.

Construcţia blocului de producţie al Radio Iaşi demarat şi el în urmă cu 10 ani atunci când l-am preluat era ca şi în părăsire foarte puţin din banii alocaţi se direcţionau către acea investiţie. Este una dintre cele mai mari investiţii din ultimii ani ale Radio România, am reuşit să finalizăm clădirea şi lucrăm acum la construirea primelor cabine de emisie.

În urmă cu câteva săptămani Consiliul de Adminstraţie a aprobat şi demararea procedurii de licitaţie deschisă în vederea achiziţionării unor echipamente tehnice care să facă posibilă utilizarea acestui sediu pentru postul de radio din Iaşi.

Radio România spre viitor, direcţiile de acţiune. Iată ce am încercat să facem, identitatea vizuală aşa cum a fost schimbată de la ce am pornit şi unde am ajuns, ce dorim să exprimăm, prin ceea ce ne-am asumat în urmă cu doi ani, stabilitate, soliditate, tradiţie, inspiraţie, autenticitate, diversitate, cultură, sunt tot atâtea valori pe care noi ni le-am asumat şi le respectăm ca jurnalişti la postul public de Radio.

Documentul nostru de identitate îl cunoaşteţi, ne dorim să rămânem în standard de credibilitate şi calitate în media din România şi am acţionat în ultimii cinci ani în această direcţie.

Noile produse on-line pecare le-am lansat, siteuri noi pentru toate posturile RADIO ROMÂNIA accesate de ascultătorii noştri, în special de cei aflaţi în străinătate cu feedback pozitiv, relansarea Revistei Radio în format on-line pentru că nu mai puteam suporta varianta tipărită care nu era eficientă.

În toamna anului 2009 am lansat produse unice pe piaţa media românească, este vorba de teatrul radiofonic, muzică populară si operă pe streamuri care pot fi ascultate on demand de către publicul interesat.

Lansarea în urmă cu doar trei zile a noului site WWW.RADIOROMÂNIA.RO, un site dinamic, atractiv care exprimă identitatea la nivelul media a Societăţii Române de Radiodifuziune.

Încă primesc mesaje din partea celor ce accesează siteul, mesaje de felicitări. Noi credem că mai este de lucrat un pic la el, dar suntem mândri că am reuşit sa facem acest lucru. În mod firesc recunoaşterea meritor ar fi trebuit să vină.

Colegii mei, sau SRR a fost distinsă de-a lungul acestor cinci ani cu numeroase premii.

Câteva dintre cele mai importante: Premiul acordat de Ministerul Afacerilor Externe pentru implicarea constantă si informarea corectă a românilor de pretutindeni în decursul celor 80 de ani de existenţă. Premiul acordat de Academia Română pentru importanta şi constanta activitate în slujba României. Ordinul Ziariştilor Clasa I - Aur acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti pentru contribuţia adusă la dezvoltarea presei române şi impunerea deontologiei în emisiunile radiofonice, pentru iniţiativă, pentru remarcabila activitate cu ocazia aniversării a 80 de ani a postului Radio România. Premiul pentru cea mai eficientă campanie de promovare a rezultatelor cercetării, acordat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică unui colectiv de ştiinţă din cadrul Radio România Cultural. Premiul special al CNA pentru cel mai bun program local de radio din ţară şi pentru promovarea multiculturalităţii.

Marele premiu pentru radio la premiile Clubul Român de Presă ediţia a IX-a. Ordinul Naţional Serviciul Credincios în Grad de cavaler. Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler. Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler-categoria muzică. Ordinul Cultural în Grad de Cavaler- categoria promovarea culturii, acordate de preşedintele României jurnaliştilor SRR cu ocazia aniversării celor 80 de ani de existenţă. Premiul Clubului Român de presă pentru emisiunile de ştiri-radio. Premiul Clubului Român de Presă pentru interviu. Premiul Parlamentului European pentru Jurnalism-secţiunea radio. Reporter European 2008. Premiul reprezentanţei Comisiei Europene şi al Biroului de informare al Parlamentului European în România. Medalia de argint a premiilor URTI 2008, este vorba de Universitatea Internaţională de Radio şi Televiziune.

Deţinerea poziţiei de membru în Comitetul director al Audiovizualului Mediteraneean. Revenind la proiectele de viitor, pentru că desigur am făcut multe lucruri pentru Radio România dar mai sunt lucruri la care trebuie să lucrăm împreună. Radio România este un radio european, un radio al viitorului.

Finalizarea proiectului "Extindere spre Republica Moldova", ca urmare a cererilor ascultătorilor din Republica Moldova de a recepţiona posturile Societăţii Române de Radiodifuziune, a rămas în stadiul de proiect şi sperăm ca în toamnă să avem sprijinul necesar pentru înfiinţarea postului Radio România Cultural.

Există proiectul finalizat pentru postul de radio, exclusiv pentru ştiri, pentru care nu am resursele financiare alocate şi nu avem identificată o soluţie tehnică pentru a emite în FM.

Se lucrează la lansarea unui produs nou Radio România pe internet, este vorba de un produs cu informaţii exclusiv din domeniul sportiv. Organizarea Premiilor Radio România, proiect ambiţios, prin care dorim să încurajăm dezvoltarea genurilor publicistice speciale, gen feature, radio-reportaj, documentar şi talk-show.

Dezvoltarea jurnalismului online a site-urilor posturilor de radio din SRR şi a site-ului formaţiilor muzicale. Continuarea Proiectului "Adam" cu etapa a II-a şi anume crearea punctului de acces de pe internet pentru arhiva noastră radio. Trecerea de la transmisia prin circuite telefonice fixe pentru transmisiile de pe teren la transmisia prin satelit.

Şi sigur că, în final, încă o dată se cuvine să le mulţumesc tuturor celor care în aceşti cinci ani s-au dedicat acestor proiecte şi poate că niciodată nu aţi avut imaginea de ansamblu. Încă o dată mulţumiri întregii echipe cu care am lucrat şi mulţumiri şi colegilor din presă care în aceşti cinci ani au sprijinit proiectele Radio România.