Viitorul politicii naţionale de securitate a SUA

Principala provocare în ce priveşte politica externă pe care o are acum în faţă, în al doilea său mandat, preşedintele Obama este aceea de a recâştiga terenul pierdut în ultimii ani în formularea politicii naţionale de securitate.

Politologul Zbigniew Brzezinski spune că preşedintele este perceput de naţiune ca fiind ”responsabil pentru siguranţa americanilor într-o lume din ce în ce mai turbulentă. Este văzut ca liderul de bază care defineşte obiectivele pe care SUA trebuie să le urmărească prin diplomaţia sa, prin influenţa economică şi,dacă este nevoie, prin constrângere militară. Iar lumea îl vede - la bine şi la rău - drept vocea autentică a Americii”.

Zbigniew Brzezinski, care spune că ceea ce este clar la preşedintele Obama este faptul că nu este un dictator, că publicul şi Congresul au o voce care se face auzită şi crede că o mişcare care ar consolida imediat poziţia preşedintelui Obama este aceea de a numi un secretar de stat care să aibă susţinere bipartizană.

”În climatul politic polarizat al zilei de astăzi, Obama ar câştiga o importantă influenţă dacă ar lua în considerare numirea unui republican cu o viziune moderată asupra politicii externe.”

Cert este că viitorul secretar de stat american va fi foarte ocupat.

Provocările Coreei de Nord

Pe lângă potenţialul unei acţiuni în Siria şi al crizei nucleare iraniene, între alte crize internaţionale revine acum ameninţarea nord-coreeană.

Regimul comunist a anunţat că va încerca din nou să lanseze, între 10 şi 29 decembrie, ceea ce numeşte un ”satelit civil”, dar care este, de fapt, o rachetă balistică intercontinentală,de acelaşi tip cu cele testate în 2006, 2009 şi în aprilie 2012.

Nu mai departe de luna octombrie, Coreea de Nord s-a lăudat că rachetele sale ar putea lovi în interiorul SUA.

Comunitatea americană a informaţiilor estimează că Phenianul ar putea deveni capabil până în 2015 să ameninţe teritoriul SUA cu o rachetă înarmată nuclear TD-2.

Expertul în studii asiatice, Bruce Klingner, de la institutul think tank Heritage Foundation cere administraţiei Obama să răspundă mai ferm noii încălcări de către Phenian a rezoluţiilor Naţiunilor Unite, printr-un plan mai cuprinzător de sancţiuni internaţionale împotriva regimului comunist, ca şi împotriva ţărilor şi entităţilor de afaceri care facilitează proliferarea nucleară şi balistică nord-coreeană.

Bruce Klingner este de părere că SUA ar trebui să lucreze, de asemenea,împreună cu aliaţii săi pentru construirea unei cuprinzătoare reţele integrate de apărare antibalistică în Asia.

Phenianul continuă să încerce să lanseze rachete în ciuda cererilor pe cale diplomatică din partea Chinei şi SUA de a nu o face.Media sud-coreeană menţiona la începutul lunii decembrie că o delegaţie a Casei Albe a făcut în luna august o vizită secretă în Coreea de Nord pentru a convinge, probabil, Phenianul să nu recurgă la încă o acţiune provocatoare.

Aceasta ar fi a doua vizită secretă din acest an a unor oficiali americani la Phenian, urmând uneia care a avut loc cu scurt timp înaintea încercării eşuate din luna aprilie de a lansa o rachetă.

Oficialii nord-coreeni i-ar fi spus în luna septembrie negociatorului american, Clifford Hart că Phenianul nu-şi va relua angajamentele de denuclearizare până când SUA nu îşi abandonează ”politica ostilă”.

Nici China nu a fost capabilă să convingă Phenianul să renunţe la lansarea rachetei.

Înaintea anunţului nord-coreean de la 1 decembrie privind lansarea unei noi rachete, liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un s-a întâlnit cu Li Jianguo, un membru al biroului politic al partidului comunist chinez, care i-a înmânat o scrisoare personală din partea noului secretar general al partidului, Xi Jimping.

Cum ar trebui să reacţioneze consiliul de securitate

Bruce Klingner spune că dacă lansarea va avea loc, SUA ar trebui să facă presiuni pentru adoptarea unei noi declaraţii de condamnare a Coreei de Nord de către Consiliul de Securitate, care, altfel, a ”condamnat cu putere” şi tentativa de lansare a rachetei balistice din aprilie.

Declaraţia prezidenţială din aprilie a Consiliului de Securitate afirma ”hotătârea (consiliului) de a acţiona corespunzător în cazul unei noi lansări balistice sau a unui nou test nuclear din partea Coreei de Nord.”

Cum se ştie, principalul blocaj la Naţiunile Unite vine din partea Chinei, care nu a vrut până acum să îşi ţină în frâu regimul aliat nord-coreean.

Bruce Klingner spune că deliberările de la Naţiunile Unite vor fi un test pentru ambasadorul SUA la ONU, Susan Rice, ca şi pentru politica administraţiei Obama de a-i convinge pe liderii chinezi să fie de acord cu sancţiuni împotriva Coreei de Nord.

Reamintesc că Beijingul a obstrucţionat sau diluat răspunsul Naţiunilor Unite la testele nucleare şi balistice ale Coreei de Nord din 2009 şi la două acte de război împotriva Coreei de Sud în 2010.

După lansarea din aprilie acest an, SUA au propus ca aproximativ 40 de noi entităţi să fie adăugate pe lista sancţiunilor, dar China a opus veto privind toate entităţile cu excepţia a trei dintre ele.

Expertul în spaţiul nord-asiatic de la Heritage Foundation crede că administraţia Obama ar trebui să arate clar că sfidarea rezoluţiilor Naţiunilor Unite de către Coreea de Nord va fi încă un test al disponibilităţii Chinei de a sprijini legislaţia internaţională.

Or, recenta declaraţie a ministrului chinez de externe care cere ”tuturor părţilor” să evite orice acţiune care ar ”înrăutăţi problema”, nu este o abordare de bun augur.