Viitorul Libiei, incert

Preşedintele american Ronald Reagan îl numea pe colonelul Gaddafi "câinele turbat al Orientului”.

Apoi nevoia Europei de petrol libian şi dorinţa lui Gaddafi de a rupe izolarea l-au făcut pe "câinele turbat”. cum l-a numit Reagan. o persoană frecventabilă.

Apoi în 2009 Muammar Gaddafi a cerut companiilor străine care exploatau petrolul libian să numească în funcţiile de directori executivi doar libieni.

Unii analişti susţin că este o legătură între cererea lui Ghaddafi şi faptul că la începutul acestui an, spre surpriza multora, Libia a devenit scena unei revolte anti-Ghaddafi considerată ba revoluţie ba război civil.

Relativ rapid Consiliul Naţional de Tranziţie, organismul reprezentativ pentru rebeli a fost recunoscut de puternicii lumii iar după ce forţele rebele au obţinut controlul asupra capitalei Tripoli, a fost clar că regimul Gaddafi s-a sfârşit.

Dar problemele Libiei nu se opresc odată cu Gaddafi.

Cei care îi sunt încă loiali vor pierde motivul de luptă, spune analista Stratfor Reva Bhalla, dar Libia multitribală e posibil să nu găsească acel tip de consens de care e nevoie şi nici securitate in prezenţa unei armate care nu e unita si poate ameninta sa puna in umbra Consiliul Naţional de Tranziţie.

"Acum situaţia este încă neclară dar există informaţii potrivit cărora în interiorul armatei se fac simţite diviziuni. Fără o conducere puternică care să poată ţine unită armata, comandanţii vor alege să fie loiali nu ării ci triburilor din care fac parte. Odată ajunşi în acest punct creşte riscul unui război civil în Libia” consideră Reva Bhalla.

Însă, corespondentul diplomatic al agenţiei egiptene MENA nu este de acord.

Mohamed Mostafa susţine că interesele economice în Libia sunt prea mari pentru ca ţara să fie lăsată să plonjeze în război civil.

El spune că totuşi va dura destul de multă vreme până când Libia va fi suficient de sigură pentru afaceri, în plus infrastructura de exploatare a petrolului trebuie refăcută.

În schimb Mohamed Mostafa este îngrijorat în legătură cu grupurile şi ţările cu agendă militantă.

"Multe ţări şi multe grupări, care nici nu am fi bănuit în trecut că ar putea avea un rol în Libia, acum au acolo interpuşi. Anticipez că graniţele Libiei vor fi nesigure şi permeabile ceea ce pune probleme ţărilor vecine, inclusiv Egiptului, în ce priveşte traficul de arme şi circulaţia de exemplu a militanţilor islamişti. E posibil ca zonele de exploatare a petrolului să fie securizate dar nu şi zonele în care nu există interese economice” spune Mohamed Mostafa.

Aşadar Consiliul National Libian de Tranzitie are, dincolo de Gaddafi, motive mari de îngrijorare care se profilează la orizont.

Deja din timpul revoltelor au început să apară din subteran mişcări militante islamiste care în trecut fuseseră aproape lichidate de colonelul Gaddafi, graniţele sunt greu de securizat, fluxul de arme greu de controlat şi mai ales are de convins şi de ţinut departe de orice tentativă de nouă rebeliune o populaţia obişnuită de regimul Gaddafi, în special în Vestul ţării, cu asigurări sociale, medicale şi educaţie gratuită, greu de susţinut acum în Libia devastată de luptele din ultimele luni, încă incapabilă să genereze venituri din petrol şi cu o comunitate internaţională confruntată cu criza financiară şi deci foarte chibzuită cu fondurile de reconstrucţie.