Strategia Dunării, discutată la Bucharest Business Forum

Timp de două zile, în perioada 18 - 19 octombrie, în capitală s-a desfăşurat "Bucharest Business Forum", o conferinţă internaţională care s-a adresat, cu precădere, mediului de afaceri din România şi din celelalte state riverane Dunării, reprezentanţilor societăţii civile, federaţiilor şi sindicatelor din câteva domenii prioritare de activitate, cuprinse în strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Domeniile respective au constituit şi temele principale de discuţie în cea de-a doua zi a forumului, când s-au desfăşurat simultan lucrările a şase grupuri de lucru: "Turism, cultură-educaţie"; "Modă şi industrie de design"; "Industrie alimentară şi sănătate"; "Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, media şi agenda digitală"; "Protecţia mediului – apă şi pădure" şi "Manufactură şi industria chimică".

Evenimentul a marcat debutul unei serii de acţiuni, având drept obiectiv crearea unei platforme de dialog pentru toţi actorii interesaţi în dezvoltarea de proiecte prioritare şi parteneriate strategice, la nivel european, în cadrul pilonului al treilea (Dezvoltare economică şi socială) al strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Coordonatorul naţional al strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, Viorel Ardeleanu, a explicat importanţa acestui proiect pentru România.

"Este evident că acţiunile care fac parte din strategia Dunării trebuie implementate de către companii, astfel că implicarea mediului de afaceri este esenţială. Pentru România, există mai multe beneficii.

"În primul rând, este un nou tip de planificare! Aceasta e o strategie pentru viitor, pentru că este vorba de dezvoltarea bazinului Dunării în următorii 10 ani şi include proiecte ce trebuie să ia în considerare toată legislaţia comunitară, legată atât de protecţia mediului, cât şi de necesitatea dezvoltării transporturilor, a conectivităţii, dar şi dezvoltarea generală a cercetării”, a declarat Viorel Ardeleanu.

El a adăugat că un rol determinant în realizarea acestui proiect îl vor avea comunităţile locale.

"Strategia Dunării este un proiect care pleacă tocmai de la necesităţile cetăţeanului. Comunităţile locale trebuie să fie implicate direct în proiectele care vor fi derulate în zona lor. Şi nu dau decât un exemplu: porturile fluviale sunt, în general, slab tehnologizate, de pildă.

"Există deja proiecte pentru modernizarea lor, dezvoltate de către ministerul transporturilor, care vor fi finanţate atât din fonduri europene, fondurile structurale, cât şi din fonduri naţionale. Aşadar, comunităţile locale vor vedea, în mod direct, rezultatul acestei strategii”, a adăugat Viorel Ardeleanu.

Strategia de dezvoltare "ar putea rămâne doar o oportunitate, fără implicarea media"

La grupul de lucru "Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, media şi agenda digitală" au participat şi reprezentanţii postului public de radio: preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Andras Istvan Demeter şi membra Consiliului de Administraţie, Maria Ţoghină, care a fost şi co-moderator al discuţiilor panelului.

"Radioul public din România rămâne consecvent misiunii asumate încă de la înfiinţare, aceea de informare obiectivă şi de educare. Societatea Română de Radiodifuziune poate fi un actor important în cadrul oricărei reţele de dezvoltare, indiferent de domeniul de activitate urmărit şi un partener de încredere, nu numai pentru reţelele de ordin cultural sau social, ci pentru orice tip de reţea, fie că vorbim despre mediul de afaceri, despre dezvoltarea turistică sau economică a unei zone sau a unei regiuni.

"Noile media sunt astăzi accesorii prin care mesajul şi produsele noastre vor ajunge la un public cât mai variat, însă rămânem preocupaţi în găsirea şi utilizarea de noi forme de comunicare, doar în scopul menţinerii concordanţei cu propria raţiune de a fi: aceea de a rămâne, prin esenţă, un radio. Un radio apt şi pregătit pentru a putea răspunde oricând cerinţelor”, a subliniat Andras Istavn Demeter.

Discuţiile pe teme legate de instituţiile media, în cadrul grupului de lucru "Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, media şi agenda digitală" au început cu remarca făcută de Maria Ţoghină, care a apreciat că "strategia de dezvoltare a regiunii dunărene ar putea rămâne doar o oportunitate, fără implicarea media".

"Ştim cu toţii că Dunărea parcurge 10 ţări europene. Sunt tot atâtea istorii, tot atâtea tradiţii, tot atâtea modalităţi, dar şi posibilităţi de abordare a oportunităţilor oferite de Uniunea Europeană, în cadrul acestui program. Dacă fiecare stat va lucra de unul singur, dacă fiecare industrie va acţiona separat, atunci sunt mari şanse ca această oportunitate să rămână doar o oportunitate!

"Din această perspectivă, media poate fi promotorul colaborării, armonizării celor 10 viziuni diferite, media putând depăşi – în cadrul programelor de colaborare – barierele lingvistice, barierele culturale, diferenţele de dezvoltare, coagulând, astfel, energiile pozitive ale celor 10 state",a declarat Maria Ţoghină.

În discursul său, producătorul de emisiuni din Serbia, Jolan Stefanovici, a anunţat că în perioada 28-30 octombrie va avea loc, la Novi Sad, conferinţa de înfiinţare a reţelei "Danube Media", care va permite colaborarea strânsă a tuturor instituţiilor media din regiune, prin schimburi de idei, informaţii şi programe, dar care va fi utilă şi pentru o promovare susţinută a regiunii şi a strategiei Dunării.

Moderatorul principal al discuţiilor, directorul de la Steinbels Transfer Center European Innovation Network - University of Applied Science, din Mannheim, prof. Dr. Rainer Gerten, a propus înfiinţarea unui Comitet Director al acestui grup de lucru din care, pentru secţiunea "media", să facă parte preşedintele director general al SRR, Andras Istvan Demeter şi reprezentanta Consiliului de Administraţie, fost preşedinte director general al postului public de radio, Maria Ţoghină.

Comitetul Director va avea misiunea de a colecta şi de a analiza propunerile de proiecte de cooperare în cadrul Strategiei Dunării, pentru partea de "media".

Membrii comitetului se vor întâlni o dată sau de două ori pe an, pentru a comunica stadiul implementării proiectelor respective către organismele competente ale Uniunii Europene.

Dialogul "este necesar"

Concluziile generale, desprinse la finalul “Bucharest Business Forum” au evidenţiat, printre altele, necesitatea permanentizării platformelor de dialog şi cooperare, consolidarea unor reţele pentru domenii prioritare de afaceri care să fie explorate în regiunea Dunării, prioritizarea proiectelor care să fie valorificate de către viitorii beneficiari ai strategiei, implicarea mai larga a societăţii civile şi a companiilor private, utilizarea eficientă a instrumentelor oferite de Uniunea Europeană şi aspecte care să genereze rezultate optime în procesul de implementare cu succes a strategiei UE pentru regiunea Dunării.

"Avem proiecte, sunt şi resurse financiare pentru acestea, aşa că trebuie să ne concentrăm pe implementarea lor.

"Însă, tot la fel de important este şi dialogul dintre societatea civilă, mediul de afaceri, reprezentanţii autorităţilor locale şi mass-media”, a declarat, la încheierea forumului, directorul general pentru afaceri europene, din cadrul ministerului afacerilor externe, Luminiţa Odobescu.

Manifestarea a fost organizată de ministerul afacerilor externe, în parteneriat cu World Trade Institute Bucureşti şi Fundaţia Steinbeis – Baden - Württemberg.