Stabilitatea în Bahrein, interes strategic pentru SUA
Bahrein, gazda unei importante baze navale americane, este prima dintre monarhiile Golfului bogate în petrol în care a ajuns valul protestelor, forţând SUA la o nouă echilibristică diplomatică.
19 Februarie 2011, 09:03
Pentru administraţia Obama, Bahreinul, un mic stat din Golful Persic, a fost un fel de scenariu Egipt în miniatură, din perspectiva eforturilor Washington-ului de a echilibra evitarea unei şi mai mari instabilităţi şi de a-şi apăra interesele strategice, cu susţinerea aspiraţiilor democratice ale populaţiei.
Bahrein este prima dintre monarhiile Golfului bogate în petrol în care a ajuns valul protestelor, forţând SUA la o nouă echilibristică diplomatică. Aceasta şi pentru că Bahreinul este gazda unei importante baze navale americane care serveşte ca punct de lansare a operaţiunilor în Afganistan.
Baza navală americană în Bahrein, care coordonează exerciţiile navale şi antrenează forţele navale ale unor ţări arabe din zonă, este extrem de importantă şi din perspectiva contracarării consolidării constante în ultimul deceniu a componentei navale a Gărzii Revoluţionare a Iranului.
Analistul Jim Kunder de la George Marshall Fund spune că a vorbi despre faptul că administraţia americană face o prioritate din stabilitate înaintea democraţiei înseamnă a simplifica ecuaţia.
"În general SUA sprijină democraţia şi societăţile deschise dar întrebarea care se ridică acum este aceea a potenţialului venirii la putere a unor aşa numite organizaţii milenare.
"Este un lucru să spunem că persoane pe care nu le agreăm ar putea câştiga alegerile şi altceva că ele s-ar putea să nu mai permită, apoi, alte alegeri. Cred că această perspectivă complică foarte mult lucrurile", a declarat Jim Kunder.
Situaţia din Bahrein, complicată de legăturile cu Arabia Saudită
Pe de altă parte, în cazul Bahreinului, calculele administraţiei americane sunt şi mai complicate în privinţa multor aspecte, dată fiind proximitatea sa faţă de Arabia Saudită, un alt regat sunit de vitală importanţă pentru SUA.
Spre deosebire de Egipt, unde lupta a fost între democraţie şi dictatură, Bahreinul este marcat de vechi diviziuni între minoritatea musulmană sunită, care conduce ţara, şi majoritatea şiită, care constituie 70% din populaţia de 500.000 de locuitori a regatului.
Oficialii americani spun că acest aspect are implicaţii regionale mai ample, de vreme ce Arabia Saudită are o semnificativă minoritate şiită în partea sa estică, producătoare de petrol, iar guvernul şiit din Iran urmăreşte să-şi extindă influenţa acolo.
Actorii politici şiiţi din Bahrein neagă faptul că scopul lor ar fi instituirea unei teocraţii islamice ca în Iran.
Chemarea pentru schimbare din Bahrein a acutizat neliniștile în Arabia Saudită, care este conectată cu Bahreinul printr-un pod, ca şi în Kuwait.
Fostul ambasador al SUA în Irak, Christopher Hill, spune că saudiţii sunt îngrijoraţi de o ridicare la revoltă a şiiţilor.
Majoritatea rezidenţilor statelor din Golf sunt suniţi şi există serioase îngrijorări printre liderii regiunii în legătură cu influenţa Iranului asupra comunităţilor şiite, în special în Bahrein şi în Arabia Saudită.
Bahreinul are o forţă militară de aproximativ 12.000 de soldaţi, în majoritate localnici, dar forţele de securitate, inclusiv poliţia, sunt pline de pakistanezi şi alţi străini care sunt gata să facă orice pentru a păstra ordinea şi legea.
Situaţia este complicată de o luptă de palat, întrucât poliţia implicată în violenţele împotriva protestatarilor răspunde direct în faţa primului ministru Khalifa bin Salman al-Khalifa, iar faptul că forţele de securitate ale acestuia se bazează în mare parte pe pakistanezi a fost o îndelungă sursă de tensiune în ţară.
De aceea, experţii spun că este neclar câtă putere are regele Hamad bin Isa al-Khalifa şi cât de multe se află sub controlul primului ministru.