Rusia trebuie să se pregătească pentru "un alt tip de război"
În conformitate cu doctrina sa nucleară, Rusia este gata să folosească armele nucleare inclusiv pentru a respinge o agresiune efectuată cu mijloace convenţionale.
29 Iunie 2013, 13:16
Federaţia Rusă trebuie să se pregătească să facă faţă unor eventuale noi conflicte de pe poziţiile viitorului.
Şi asta nu neapărat privind prin prisma războaielor trecute. Aceasta pare să fie concluzia unei conferinţe ştiinţifico-practice desfăşurate vineri la Moscova şi consacrată adecvării pregătirii pentru reînzestrarea armatei.
Reuniunea, patronată de vicepremierul Dimitrie Rogozin, la care au participat analişti în domeniul securităţii, experţi militari şi din industria de apărare a luat în calcul cinci scenarii posibile, acoperind o paletă ce porneşte de la ipoteza unei confruntări cu utilizarea în masă a armelor convenţionale de mare precizie ce pot lovi în numai o oră orice punct de pe glob şi încheind cu riscurile unui conflict armat în zona Arcticii.
Primul din scenariile menţionate se referă la un război împotriva unui inamic superior din punct de vedere tehnologic.
Rusia, a recunoscut Rogozin, nu va putea ajunge din urmă şi depăşi statele superior dezvoltate din acest punct de vedere, în primul rând statele occidentale, întrucât economia Rusiei este de zece ori mai mică decât cea americană, iar distrugerea potenţialului ştiinţific în anii ce au urmat dezmembrării URSS a făcut ca rămânerea în urmă în anumite domenii, pe care Rogozin le-a numit critice, să fie de ordinul deceniilor.
Unui asemenea adversar superior, a spus Rogozin, Rusia îi poate opune doar arsenalul său nuclear.
Principala garanţie a securităţii Rusiei sunt forţele sale de descurajare strategică nucleară.
În conformitate cu doctrina sa nucleară, Rusia este gata să folosească armele nucleare inclusiv pentru a respinge o agresiune efectuată cu mijloace convenţionale.
Dar este oare scutul nuclear suficient în condiţiile actuale? Răspunsul implicat este negativ, vicepremierul rus invocând în acest sens noua doctrină americană a aşa numitei lovituri globale fulgerătoare, ce prevede posibilitatea atacării oricărui punct de pe glob în timp de o oră de la luarea deciziei.
SUA "are viziunea prin care poate învinge fără a avea pierderi inacceptabile"
Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, a afirmat Rogozin, strategii americani au viziunea modului în care pot învinge o altă putere nucleară fără riscul unei riposte care să provoace Statelor Unite pierderi inacceptabile.
Conform unui scenariu al Pentagonului, modelat pe calculator anul trecut - 3.500-4000 de lovituri cu arme de mare precizie pot distruge 80-90% din potenţialul nuclear al Rusiei şi aproape întreaga infrastructură provocând totodată pierderi minime în rândul populaţiei civile, care la rândul său va fi supusă în paralel unui atac violent informaţional şi propagandistic.
Unui asemenea pericol, în opinia lui Rogozin, i se poate răspunde printr-un ripostă asimetrică cu ajutorul unor tipuri de arme fundamental noi nebazate pe sistemele de telecomunicaţii existente şi care să fie arme autonome şi autosuficiente capabile să realizeze sarcini proprii.
Cel de-al doilea scenariu se referă la un război tradiţional cu angajament de luptă direct împotriva unui inamic al cărui nivel tehnologic este comparabil cu cel al Rusiei.
În prezent Rusia mizează în asemenea cazuri pe forţele sale de reacţie rapidă, în primul rând trupele de desant aerian.
În Rusia, a spus Rogozin, există şi teorii alternative, conform cărora împotriva unui adversar de acest tip trebuie luptat cu ajutorul mijloacelor non-contact, cu arme cu rază mare de acţiune capabile să lovească nu doar trupele şi tehnica de luptă inamice, ci şi reţelele logistice ale acestuia.
Al treilea scenariu are în vedere pericolul războaielor locale de tipul celui din Afganistan sau al războiului cecen.
Experienţa acestor războaie a arătat că folosirea disproporţionată a forţei într-un război de gherilă, de uzură nu duce decât la escaladarea conflictului, fiind necesare arme de tip nou capabile să evite angajamentul direct al militarilor şi să lovească numai acele ţinte care reprezintă cu adevărat un pericol şi desigur o tactică de luptă adecvată de tipul operaţiunilor speciale.
Cel de-al patrulea scenariu militar descris de Rogozin este cel al războiului antiterorist.
Deşi combaterea terorismului nu cade strict în sarcina militarilor, amploarea ameninţărilor teroriste a devenit astăzi comparabilă cu cea a ameninţărilor militare.
În fine, cel de-al cincilea scenariu, mult mai concret, are în vedere confruntarea în regiunea arctică.