Republicanii speră la majoritate în Camera Reprezentanţilor
Cu o săptămână înaintea alegerilor din SUA pentru Congres şi pentru 37 de poziţii de guvernatori, republicanii se aşteaptă la mari victorii în vreme ce democraţii "joacă în defensivă" pe propriul teren.
26 Octombrie 2010, 12:54
Cu rare excepţii, alegerile la mijloc de mandat prezidenţial sunt un fel de exerciţiu de corecţie care se dovedesc, în mod obişnuit, dure pentru partidul preşedintelui. Numărul celor merg să voteze este mai mic iar cei care o fac sunt mai partizani.
Întrebarea în Washington este acum nu dacă 2 noiembrie va fi o zi dificilă pentru democraţi, care controlează congresul, ci cât va fi de dificilă.
Cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Congres şi pentru 37 de poziţii de guvernatori, republicanii se aşteaptă la mari victorii în vreme ce democraţii "joacă în defensivă" pe propriul teren.
Perspectivele sunt mai clare pentru Camera Reprezentanţilor decât pentru Senat.
Este de aşteptat ca, în afara unor surprize de proporţii în ultimele zile de campanie, republicanii vor recâştiga majoritatea Camerei Reprezentanţilor.
Unii analişti politici prezic chiar că republicanii ar putea cîştiga până la 50 de locuri, egalând aproape victoria lor din 1994 cînd câştigau 54 de locuri după patru decenii în care nu au deţinut niciodată majoritatea Camerei Reprezentanţilor.
Alţii estimează că republicanii ar putea oricum câştiga cele 39 de locuri de care au nevoie pentru a controla Camera Reprezentanţilor.
Asemenea victorii le-ar putea aduce republicanilor 240 de locuri în Cameră, în vreme ce locurile deţinute de democraţi s-ar reduce la 205.
Situaţia din Senat este mai puţin predictibilă pentru că în ultimele săptămâni multe curse au devenit mai strânse. Rezultatele alegerilor le-ar putea aduce republicanilor de la victorii modeste până la câştigarea majorităţii Senatului.
Acum, cu o singură excepţie, locurile care sunt în strânsă competiţie sunt deţinute de democraţi: California, Colorado, Illinois, Kentucky, Nevada, Pennsylvania, Washington, West Virginia şi Wisconsin.
Factorul Tea Party
Pe de altă parte, deşi mişcarea Tea Party i-a energizat pe republicanii din întreaga Americă, fenomenul ar putea sfârşi prin a costa partidul republican controlul Senatului în 2011.
Nominalizarea Christinei O’ Donnell susţinută de Tea Party împotriva rivalului de partid, veteranul republican Mike Castle, a mutat cursa pentru locul senatorial al statului Delaware de la o probabilă victorie republicană la o aproape certă înfrângere în faţa democratului Chris Coons.
Şi Kentucky, teritoriu în mod normal sigur pentru candidaţii conservatori, intră acum în competiţie pentru că favoritul mişcării Tea Party, Rand Paul, este considerat de alegători ca fiind înafara curentului principal.
În Nevada, unde în urmă cu şase luni liderul majorităţii democrate din Senat, senatorul Harry Reid, era considerat o înfrângere sigură, nominalizarea lui Sharron Angle susţinută de Tea Party a venit cu o şansă ca democratul să îşi menţină locul.
Unii analişti spun că dacă aceste curse ar fi evenimente locale independente, şansele republicanilor de a recâştiga controlul Senatului ar fi mai mici, dar pentru că ele sunt afectate într-o anumită măsură de curentele naţionale, vor tinde să se mişte în tandem.
Exemple recente sunt alegerile aşa numite în valuri, din 1980, 1986 şi 2006, când cursele cele mai strânse s-au îndreptat în aceeaşi direcţie, cu mici diferenţe.
Drept care, dacă 2010 se va dovedi un asemenea an, o victorie republicană pe Coasta de Vest, care este în mod normal democrată, ar putea rezulta într-o majoritate a republicanilor în Senat.
Strategii republicani spun, totusi, că este mai probabil ca partidul să recâştige controlul în 2012, când democraţii vor avea de apărat de două ori mai multe locuri decât republicanii.
Dincolo de detalii, pare cert că alegerile de la 2 noiembrie vor reformula peisajul politic american.
Republicanii se vor afla în faţa deciziei modului în care să-şi folosească mai bine noua putere iar democraţii cum să apere mai bine ceea ce au realizat în timpul mandatului celui de-al 111–lea Congres.
Dacă republicanii ar câştiga Camera Reprezentanţilor fără a câştiga şi controlul asupra Senatului, aceasta ar reprezenta o anomalie istorică, cu un precedent numai în alegerile din 1930.