Reforma sistemului american al sănătăţii

Recenta aprobare de către Curtea Supremă a SUA a noii legi a sistemului de sănătate deschide acum posibilitatea ca America să înceapă să aplice în plan intern politicile pe care agenţiile americane de asistenţă pentru străinătate şi Pentagonul le-au susţinut timp îndelungat, atât politic cât şi economic, ca elemente ale politicii externe a SUA.

Analista de la Consiliul pentru Relaţii Externe din Washington, Laurie Garrett, laureată a premiului Pulitzer, scrie că în întreaga lume, datorită programelor de sănătate oferite de SUA, au fost prelungite şi salvate milioane de vieţi.

Americanii, comentează Laurie Garrett nu sunt, însă, tot atât de norocoşi.

Pentru că, ”pentru mulţi dintre ei cea mai bună cale de a obţine un tratament pe care să şi-l poată permite este să se mute într-o ţară săracă, cu acoperire medicală universală, sprijinită de programele de ajutor americane”.

Acum, însă, odată cu planul preşedintelui Obama, aşa numit Actul de îngrijire Medicală Accesibilă aprobat de Curtea Supremă, a devenit posibilă armonizarea politicilor externe ale SUA privind accesul la îngrijire medicală al celor săraci şi al celor din clasa de mijloc din ţările asistate, cu politicile interne.

Din perioada Planului Marshall în Europa, după al doilea război mondial, din perioada ocupaţiei din 1945-49 a Japoniei de către generalul Douglas MacArthur şi apoi a războiului coreean, a investi în crearea unor sisteme de sănătate cu acoperire totală a fost o temă a politicii externe a SUA.

Recent, AFRICOM a citat Planul Marshall în susţinerea unui program al Departamentului Apărării de construire a sistemelor de sănătate de-a lungul Africii.

În 2012 beneficiarul numărul unu al ajutoarelor în domeniul sănătăţii din partea SUA a fost Africa de Sud, totalizând 470 de milioane de dolari, din care mare parte sprijină un program de 14 ani de dezvoltare a unui sistem complet de asigurări medicale.

Între timp, scrie d-na Garrett, un sondaj privind anul 2012, arată că 26% dintre americani au întâmpinat “grave dificultăţi financiare cauzate de costurile medicale iar 58% dintre ei şi-au amânat tratamentele din cauza imposibilităţii de a plăti cheltuielile din propriul buzunar sau chiar a imposibilităţii de a completa, doar, costurile parţial acoperite de asigurările lor medicale.”

Mulţi americani renunţă la tratamentele medicale

Dintre cei care nu au asigurare medicală sau vreo altă acoperire medicală, un procent imens, 81%, spun că renunţă la tratamente, aşa cum fac 72% dintre americanii săraci, care câştigă mai puţin de 40.000 de dolari pe an.

Până în 2010 facturile medicale erau principala cauză a falimentelor declarate de americani, depăşind temerea pierderii caselor drept motiv pentru limitarea cheltuielilor pentru mâncare şi căldură.

Din cauza costurilor medicale patru milioane de americani şi-au declarat falimentul în 2010.

Un studiu din 2011 al Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Umane a identificat faptul că pacientul standard american nu îşi poate permite să acopere decât 12% din facturile trimise de spitale şi că nerambursarea cheltuielilor a rezultat în 73 de miliarde de dolari pierderi pentru spitale.

Lipsa de acces la îngrijire medicală are un clar impact asupra calităţii vieţii.

Dacă în 1950, SUA era a cincea ţară din lume privind expectanţa de viaţă a femeilor, până în 2009 aceasta a căzut pe locul 46.

Un document din 2010 al Commonwealth Fund privind starea de sănătate a şapte naţiuni bogate arată că SUA s-ar plasa pe ultimul loc.

Deşi se aşteaptă ca oponenţii republicani ai reformei sistemului de sănătate să fie capabili să înfrângă legea, în urma deciziei Curţii Supreme a SUA sprijinul electoratului pentru planul preşedintelui Obama a crescut.

Susţinerea publică pentru reforma sănătăţii a crescut

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, sprijinul pentru reforma d-lui Obama a crescut în rândul alegătorilor înregistraţi la 48% de la 43% înaintea deciziei Curţii.

Sondajul arată chiar o creştere a susţinerii în rândul republicanilor şi, esenţial, în rândul alegătorilor independenţi politic, a căror susţinere va fi crucială pentru o victorie în alegerile din noiembrie.

38 de procente sprijină reforma sistemului de sănătate faţă de cele 27 de procente dinaintea deciziei Curţii.

Vicepreşedinta Institutului pentru Afaceri Publice Ipsos, Julia Clark, spune că dezvoltările sunt o victorie pentru preşedintele Obama.

”Este legea lui.Este copilul lui.”

Opoziţia republicană a rămas, totuşi, puternică şi după decizia Înaltei Curţi.

81% dintre republicani i se opun.Numărul celor care se opun a scăzut totuşi faţă de cele 86 de procente din iunie.

Primii doi republicani din Congres au declarat că vor continua eforturile de a abroga legea în ciuda aprobării ei de către Curtea Supremă.

Decizia acesteia a energizat şi mai mult parte din electoratul republican împotriva legii.

Noul sondaj arată că mai mult de jumătate dintre alegătorii înregistraţi-53%-spun că vor vota pentru membrul lor din Congres dacă acesta va vota pentru abrogarea legii.

Înaintea deciziei Curţii 46% dintre ei arătau că-şi vor realege reprezentantul aflat deja în Congres.

Decizia Curţii Supreme reenergizează ambele tabere

D-na Clark spune că decizia Curţii Supreme reenergizează, de fapt, ambele tabere.

Ilustrând polarizarea politică pe această temă, trei sferturi dintre democraţi susţin legea.

Rivalul preşedintelui Obama, republicanul Mitt Romney, a făcut clar faptul că va face campanie împotriva legii.

La numai câteva ore de la decizia Curţii Supreme, dl Romney le-a cerut alegătorilor să-l îndepărteze pe Barack Obama de la Casa Albă pentru a scăpa de o lege pe care a republicanul a promis să o abroge şi să o înlocuiască cu o alta, dacă va câştiga în noiembrie Casa Albă.

Au fost, deja, unele semnale că apelul d-lui Romney funcţionează.

Stafful de campanie al republicanului a anunţat că acesta a beneficiat de sponsorizări în valoare de 4,6 milioane de dolari în orele care au urmat deciziei Curţii Supreme.

Mitt Romney a oferit, însă, puţine detalii în legătură cu modul în care ar înlocui reformele planului Obama, deşi a spus că ar menţine prevederi populare ca blocarea companiilor de asigurări de a interzice acoperirea medicală pacienţilor cu condiţii medicale preexistente.

Dacă o bună parte dintre americani susţin inclusiv prevederea ca firmele cu mai mult de 50 de angajaţi să acorde asigurări medicale acestora şi să-i includă pe copiii lor, până la vârsta de 26 de ani, pe asigurările medicale ale părinţilor, majoritatea americanilor se opun obligativităţii aşa numitului “mandat individual”, prevedere prin care, până în 2014, toţi americanii ar trebui să deţină o asigurarea medicală, în caz contrar fiind pasibili de amenzi.

61% dintre americani se opun acestei prevederi.