Reforma sănătăţii. Punct şi de la capăt

Guvernul spune că şi-a schimbat tactica în privinţa proiectului de reformă a sănătăţii: mai întâi adună opiniile relevante, apoi elaborează noul proiect.

Anunţul vine după ce prima încercare de promovare a unei legi de reformare a sistemului sanitar a eşuat.

Acum, guvernul spune că propune spre consultare câteva teme majore şi aşteaptă răspunsurile de la medici şi sindicate "până pe 29 februarie 2012".

"Principala critică care s-a adus acestei legi a fost că ea a propus spre dezbatere nişte soluţii unice, care nu au fost discutate înainte şi care nu ar răspunde aşteptărilor societăţii", a declarat secretarul de stat din ministerul sănătăţii Vasile Cepoi pentru Radio România Actualităţi.

Printre "temele de consultare" amintite de Vasile Cepoi se numără reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate obligatorii şi voluntare, revizuirea pachetului de servicii de bază acordat asiguraţilor, reorganizarea unităţilor spitaliceşti, reorganizarea sectorului de asistenţă medicală primară şi evaluarea şi controlul calităţii serviciilor medicale.

Temele propuse spre consultare

Acelaşi rezultat?

În mare, "temele de consultare" refac lista capitolelor din legea sănătăţii I, aşa încât proiectul retras din dezbatere publică de către preşedintele Traian Băsescu în urma scandalului declanşat de demisia doctorului Raed Arafat pare să rămână scheletul legii II a sănătăţii.

Observaţia e confirmată şi de un interviu cu Vasile Cepoi din publicaţia online Finanţiştii.ro

Noul coordonator al reformei PDL din domeniul sanitar nu anticipează forma finală a proiectului său.

Printre puţinele lucruri concrete avansate de el este proporţia cu care sistemul privat de sănătate va fi implicat în sistemul sanitar naţional.

"Vom porni de la un raport pe care l-am ales în urma unor estimări, un raport între 30 la sută privat şi 70 la sută la stat, dar este doar un punct de plecare, un reper.

"Plecăm de exemplu de la faptul că furnizarea de servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, în medicina primară, laboratorul paraclinic, etc sunt în proporţie de peste 90 la sută în privat şi atunci vom vedea mai departe cum ar trebui să evolueze", a declarat secretarul de stat Cepoi într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.

Ministerul se va gândi şi la alte formule care să permită ca decizia de fi asigurat la public sau la privat să aparţină asiguratului, a mai afirmat Vasile Cepoi.

Puncte de vedere diferite privind realizarea noului proiect al legii sănătăţii

Atât medicii cât şi pacienţii par să ştie ce să ceară de la noul proiect al legii sănătăţii

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, îşi doreşte realizarea unei legi care "să nu creeze inechităţi în sistemul de sănătate, care deja există, şi a egalităţii de şanse."

Preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, Cezar Irimia, spune că "pacienţii vor să participe la elaborarea legii pentru ca în final să fie un sistem medical centrat pe pacient".

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere Doctor Ioan Cantacuzino, Florin Chirculescu, spune că "transformarea spitalelor în fundaţii n-ar fi un lucru deranjant".

Florin Chirculescu afirmă că sunt spitale mari în lume care funcţionează în regim de fundaţie, dar că ar exista un impediment.

"Problema ar fi cum faci Consiliul de Administraţie al fundaţiei spitaliceşti să funcţioneze şi atunci problema următoare ar fi ca acest Consiliu de Administraţie să nu fie controlat politic", a declarat doctorul Florin Chirculescu.

Medicul atrage atenţia că proiectul legii sănătăţii depinde de pachetul de bază de servicii medicale.

Opoziţia e la stadiul de "pact"

Până în prezent Uniunea Social Liberală nu a prezentat un proiect propriu în ceea ce priveşte noua lege a sănătăţii. Declară în schimb că vrea "un pact naţional pe sănătate, care să fie asumat atât de putere şi de opoziţie, cât şi de specialişti şi de societatea civilă."

Uniunea Social Liberală spune că “sistemul de sănătate din România trebuie construit pe principiul solidaritaţii, iar în centrul sau trebuie plasat pacientul, şi nu casele private de asigurari sau clientela portocalie", se arată într-un document postat pe siteul PSD.

Cerinţele USL se referă şi la unele reglementări pe care partidele componente ale alianţei nu le-au respectat când au fost la guvernare, cum ar fi alocarea unui buget de şase la sută din PIB pentru sănătate.

Preşedintele PSD Victor Ponta a criticat variantele transformării spitalelor în societăţi comerciale sau fundaţii, menţionând că în aceste cazuri fie vor fi falimentate pentru a fi vândute ieftin, fie nu se vor putea supune controlului Curţii de Conturi în ceea ce priveşte modul de cheltuire a banilor publici.

Ce prevedea proiectul legii sănătăţii retras de preşedintele Traian Băsescu

Proiectul legii sănătăţii care urma să modifice substanţial felul în care vor fi gestionaţi banii din domeniul sanitar a fost realizat de ministerul sănătăţii şi o comisie prezidenţială de sănătate.

Propunerea de proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate. Sursa: presidency.ro

Prin noul proiect se oferea posibilitatea ca un spital să poată angaja orice medic doreşte şi să îi ofere salariul un salariu pe care unitatea şi-l va putea permite prin noul statut juridic.

--fb1

Printre principalele modificări ale legii sănătăţii, pentru a fi în sistemul public de asigurări de sănătate fiecare asigurator trebuie să aibă înscrişi minim un milion de asiguraţi.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) avea rolul de instituţie care va reglementa şi controla sistemul şi va decide un anume mod de decontare a serviciilor.

În noul proiect de lege se putea opta pentru asigurări suplimentare de sănătate prin care casele vor încheia asigurări complementare în limita a 50 de euro pe lună.

Puteau fi obţinute astfel servicii din afara pachetului de bază, o a doua opinie medicală precum şi condiţii de cazate superioare în spitale.

Temă electorală

Calendarul guvernului prevede ca până în martie, cei consultaţi să îşi trimită contribuţiile în vederea elaborării legii sănătăţii II.

Guvernul redactează legea şi apoi ar urma între trei şi şase luni de consultări publice. Aceasta ar însemna că în cel mai bun caz legea sănătăţii va fi gata să intre atenţia legislativului în iunie, când parlamentarii intră în vacanţă.

Cel mai probabil legea ar ajunge să fie discutată în parlament cu puţin timp înainte de alegerile legislative programate în noiembrie.

Sistemul de sănătate din România “are nevoie de o terapie de urgenţă”

Sistemul românesc de sănătate confruntat cu un exod al medicilor, buget insuficient, corupţie, lipsa de empatie faţă de cei bolnavi, are nevoie de o terapie de urgenţă, scrie agenţia AFP.

Bugetul pentru sănătate, deşi a fost majorat de patru ori în şase ani , în anul 2011 fiind de 5,5 miliarde de euro, este în continuare insuficient.

În Romania se acordă 4% din PIB pentru sănătate, faţă de 11% în Franţa.

Potrivit AFP, acest procent infim poate fi explicat prin numărul redus de cotizanţi (6,7 milioane la o populaţie de 21,5 milioane), proasta gestionare şi corupţie.

O altă explicaţie este oferită de preşedintele asociaţiei pentru protecţia pacienţilor, Vasile Barbu, care spune că "oricât de mare ar fi, bugetul nu va fi niciodată suficient pentru că banii sunt sifonaţi".

Potrivit preşedintelui Vasile Barbu, actualul sistem de asigurări a condus la creşterea numărului de reţele de cabinete, laboratoare, farmacii, importatori si distribuitori de echipamente medicale controlate de membri sau persoane apropiate partidelor politice şi care sunt "abonaţi" la achiziţiile publice .

Unii experţi cred că acest fenomen ar fi fost stopat dacă ar fi fost înlocuite casele de asigurare de stat cu asiguratori privaţi, iar alţii spun că introducerea asiguratorilor privaţi în lipsa unor fundamente solide ale sistemului nu va ameliora situaţia.

Mita acordată pentru a beneficia de îngrijiri de calitate constituie o altă problemă a actualului sistem de sănătate.

Pentru că, deşi serviciile medicale sunt acoperite de asigurarea de sănătate, niciun pacient nu merge la spital fara sa pregătească nişte “plicuri bine garnisite”, scrie agenţia AFP.

Atât timp cât salariile primite de medici sunt de zece ori mai mici decat cele primite de colegii lor occidentali, corupţia şi exodul personalului vor continua, spune AFP.

În România, procentul alocat sănătăţii din Produsul Intern Brutpe anul 2010 este de 4%.

În Belgia procentul este de 10,2% din PIB, în Franţa 11%, Germania 10,4%, Italia 8,7%, Spania 8,5%, Marea Britanie 8,4%.

Mai multe informaţii despre sistemul de sănătate din diferite ţări europene citiţi aici.

Puteţi vedea aici evoluţia procentului alocat sănătăţii din PIB în alte ţări între anii 2005 şi 2009.