Rapidul declin al relaţiilor americano-ruse

Nici un preşedinte american nu a avut în al doilea său mandat o relaţie mai bună decât în primul mandat cu Rusia, dar nici unul nu l-a început pe al doilea cu un regres mai profund şi mai apropiat de data inaugurării prezidenţiale decât preşedintele Obama, în urma schimburilor retorice din luna decembrie între Casa Albă şi Kremlin.

Administraţia Obama a ştiut că Vladimir Putin nu va fi un partener comfortabil de discuţii, dar, potrivit oficialilor şi analiştilor americani, rapidul declin al relaţiilor a fost, totuşi, o surpriză.

Într-una din cele mai recente critici,de pildă, Washingtonul a spus că noua lege rusească ce cere organizaţiilor şi jurnaliştilor care primesc finanţare internaţională să se înregistreze ca agenţi străini, este menită să amuţească criticile împotriva liderilor de la Kremlin.

Preşedintele Putin a expulzat în septembrie anul trecut,fără a fi notificat în prealabil, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională, punând,astfel, capăt unei munci de două decenii care a furnizat servicii medicale şi asistenţă.

Vladimir Putin a perceput acţiunile USAID drept un ajutor subversiv pentru democraţie.

Moscova a şocat ,apoi, Washingtonul prin anunţul deciziei de a pune capăt acordului de control al armamentelor, care a fost, de la căderea Uniunii Sovietice încoace, baza cooperării americano-ruse.

De atunci acordul din 1991 a fost reînnoit de două ori şi, potrivit cifrelor SUA, a condus la dezactivarea a mai mult de 7.560 de ogive strategice.

Relaţia cu Rusia a devenit acum mai mult decât un eşec al primei tentative a preşedintelui Obama de resetare a ei.

Ea ameninţă, potrivit analiştilor americani, chiar pilonii agendei de politică externă a celui de-al doilea mandat al lui Barack Obama la Casa Albă.

Vladimir Putin are câteva cărţi de jucat

Anne Gearan, corespondentul diplomatic al cotidianului The Washington Post, spune că, de la Siria şi Iran până la Coreea de Nord şi Afganistan, Vladimir Putin deţine cărţile pe care le poate folosi pentru a ajuta sau obstrucţiona obiectivele de politică externă ale administraţiei Obama.

Steven Pifer de la institutul Brookings crede că provocarea pentru Washington şi Moscova este aceea de a depăşi fricţiunile curente, pentru că 2012 a venit cu noi tensiuni bilaterale pe tema poziţiilor diferite faţă de Siria şi de democraţia din Rusia.

Agenda americano-rusă are, însă, şi o serie de teme asupra cărora interesele celor două părţi par să conveargă. Amândouă au un interes în stabilitatea strategică.

O întrebare care se ridică este aceea dacă cele două părţi pot negocia reduceri în continuare ale armelor nucleare, incluzând aici ogivele strategice de rezervă şi armele nucleare nestrategice.

Steven Pifer spune că, fără îndoială, progresul în reducerea armelor nucleare va reclama o soluţionare a problemei scutului antirachetă.

Se ştie, preşedintele Obama doreşte ca preşedinţia sa să fie una ”transformaţională” cu privire la controlul armelor nucleare.

Washingtonul înţelege, însă, că aceasta va necesita o soluţionare privind tema scutului antirachetă.

Relevanţa Rusiei pentru agenda Casei Albe

Analistul de la Brokings este de părere că, dacă Vladimir Putin va reacţiona rezonabil pe aceste teme, aceasta ar asigura o bază pentru o agendă prezidenţială care ar capta interesul preşedintelui Obama.

Dacă ruşii vor prefera, în schimb ,să respingă noi reduceri nucleare, nu este clar ce temă importantă de pe agenda americano-rusă i-ar putea capta atenţia lui Obama.

S-ar dovedi că Rusia ar fi mai puţin relevantă pentru agenda Casei Albe în al doilea mandat şi ar fi dificil de menţinut nivelul atenţiei prezidenţiale pe care a avut-o relaţia în 2009-2011.

Şi, totuşi, preşedintele Obama are mare nevoie de ajutorul Rusiei pentru a-şi retrage trupele din Afganistan.

Rusia împărtăşeşte, încă, interesul de a preveni revenirea talibanilor sau căderea Afganistanului în instabilitate.

Preşedintele Obama doreşte,de asemenea, cooperarea Rusiei - ori, cel puţin, acordul ei tacit de a nu interfera pe alte fronturi internaţionale.

Pe de altă parte, însă, Vladimir Putin pare să aibă puţine motive de a-l ajuta pe Barack Obama.

El a ignorat invitaţia preşedintelui Obama de a face o vizită la Casa Albă, în schimb se aşteaptă ca preşedintele Obama să facă o vizită la Moscova în prima jumătate a anului.

De altfel consilierul pentru securitate naţională, Tom Donilon, ar urma să meargă la Moscova în această lună, la scurt timp după inaugurarea de la 21 ianuarie a noului mandat al preşedintelui Obama.

Tom Donilon ar urma să fie primit de preşedintele Putin pentru a convinge Kremlinul că resetarea relaţiei bilaterale nu este moartă şi că, în ciuda diferenţelor de opinii, cele două părţi ar trebui să găsească cât mai mult teren comun pentru a depăşi actuala deteriorare din relaţiile americano-ruse.