Populaţia latino, un rol important în alegerile americane

Decizia lui Barack Obama i-ar putea aduce acestuia voturile alegătorilor hispanici în alegerile din toamnă.

Mai mult chiar decât pentru candidatul prezidenţial al republicanilor, Mitt Romney, această perspectivă a voturilor hispanicilor ar putea pune o problemă şi mai mare pentru candidaţii republicani pentru Congres, în special în opt state cheie.

Problema republicanilor poate fi privită din perspectiva creşterii rapide a ratei de natalitate a hispanicilor în cinci state care nu sunt în favoarea unui partid sau altul şi în trei state dominate de republicani în care, însă, democraţii speră că au şanse în alegerile din toamnă.

Populaţia aşa numită ”latino” a crescut de la aproximativ 35 de milioane în 2000 la 50 de milioane în 2010, cu aproximativ 45 de procente din această creştere înregistrată în opt state: Arizona, Colorado, Florida, Georgia, Nevada, Carolina de Nord, Texas şi Virginia.

Aproape 20 de procente din cele 45 sunt în cinci state cheie încă indecise dacă vor merge cu republicanii sau cu democraţii: Florida, Colorado, Nevada, Carolina de Nord şi Virginia.

Trăsătura comună a acestor cinci state este aceea că ele au votat, în mod frecvent, înainte de 2008, cu republicanii.

În şapte cicluri electorale, între victoria lui Jimmy Carter în 1976 şi cea a lui Barack Obama în 2008, democraţii nu au câştigat decît patru din cele 35 de alegeri prezidenţiale şi legislative desfăşurate în cele cinci state.

Au câştigat, însă, în 2008 toate cele cinci state.

Mai mult, în fiecare stat în afară de Florida procentele de susţinere a preşedintelui Obama au crescut faţă de cele ale lui Al Gore în 2000, cu 7-12%,mult mai mult decât cele 4,6 procente la nivel naţional.

Cotidianul The Washington Post spune că aceste procente dovedesc un curent care i-ar favoriza pe democraţi.

Iar dacă, potrivit aşteptărilor, populaţia hispanică va creşte în aceste state, există puţine motive de a crede că republicanii, partidul de dreapta,le-ar putea câştiga voturile.

Factorul rapidei creşteri a populaţiei hispanice în SUA

Există, pe de altă parte, alte trei state cu o rapidă creştere a populaţiei hispanice pe care democraţii speră să le atragă de partea lor: Arizona, Georgia şi potenţial, cel mai mare jucător care ar putea schimba întregul joc: Texasul.

Pentru că, dacă cele cinci state menţionate înseamnă 20% din creşterea populaţiei ”latino” în ultimul deceniu, statul Texas vine el însuşi cu o creştere de 20% a acesteia, în vreme ce Arizona şi Georgia vin la masa jocului electoral cu o creştere a populaţiei hispanice de 7%.

În aceste două state numărul alegătorilor albi a scăzut cu 6 procente ajungând la mai puţin de 58% din totalul populaţiei.

Cu o tendinţă de scădere a numărului alegătorilor albi către 50%-ceea ce se aşteaptă să se întîmple până în 2020 sau 2024 în ambele state-analiştii spun că democraţii ar avea o şansă în aceste state în care Barack Obama a câştigat în alegerile din 2008 cel puţin 45% din voturi.

Ziaristul Michael Scherer de la Time Magazine a spus la institutul think tank Aspen din Washington că partidul republican ar putea avea în faţă chiar dispariţia sa.

”Am ştiut încă de la sfârşitul anului trecut că problema demografică va juca un rol mare,deşi nu ne-am aşteptat să înceapă atît de devreme”, spune Michael Scherer.

Acesta menţionează că există două istorii ale demografiei.

”Una a demografiei pe termen lung,care spune, în mod esenţial, că dacă partidul republican şi cel democrat rămân, în mare, aşa cum sunt acum, până în 2030-2040 partidul republican va slăbi până la a nu mai exista. El va trebui să-şi schimbe agenda”, a mai spus Michael Scherer.

Există şi istoria imediată, alegerile din acest an, în care preşedintele Obama a pariat că poate folosi voturile hispanicilor în state cheie, în special în Colorado, Nevada şi Arizona pentru a schimba rezultatul alegerilor.

În Texas albii nu mai sunt, deja,o majoritate, iar rapida creştere a populaţiei latino le dă democraţilor speranţa că ar putea câştiga la un moment dat cele 34 de voturi electorale ale Texasului, un stat pe care preşedintele republicanilor din Texas, Steve Munisteri îl consideră, ”fără nicio îndoială”, statul cel mai profund republican din întreaga naţiune.

Republicanii contează pe faptul că mai mulţi hispanici nu înseamnă în mod necesar mai mulţi alegători democraţi.

Şi aceasta întrucât numărul acelora dintre ei care merg la vot este mai mic.

Republicanii mai contează pe faptul că în unele state, cum sunt Florida şi Texas, hispanicii ar putea fi mai înclinaţi să voteze republicani decât în alte state.

Analiştii de la Washington Post cred că democraţii sunt în mod clar la cel puţin două cicluri electorale distanţă de a putea fi competitivi în state ca Texas, dar că acea zi s-ar putea să nu fie chiar atât de îndepărtată.

Texasul a înregistrat cea mai mare creştere de populaţie din întreaga Americă în ultimul deceniu, iar din aceasta două treimi au venit în comunitatea hispanică.

Drept care în alegerile din 2020 este posibil ca în Texas să trăiască mai mulţi hispanici decât albi, aceştia din urmă putând constitui mai puţin de doi din cinci texani.

De aceea un curs ascendent al democraţilor în cele cinci state cheie unde populaţia latino creşte rapid i-ar putea ajuta, mai ales dacă Barack Obama ar câştiga un al doilea mandat prezidenţial.

Alinierea Arizonei, Georgiei şi Texasului la cele cinci state indecise ar putea ar putea arunca în joc 59 de voturi electorale solid republicane acum, ceea ce ar putea shimba jocul în colegiul electoral.