NATO la răscruce

Afganistanul este şansa NATO de a se reinventa pentru secolul 21, se spunea în urmă cu câţiva ani şi se mai spune încă, însă nesiguranţa economica globală îşi pune amprenta şi asupra operaţiunilor Alianţei în condiţiile în care prognozata retragere americana din Afganistan ar presupune ca Europa să umple golurile lăsate de Washington.

Asta în condiţiile în care statele europene nu s-au sfiit să arate deschis în ultimii ani că şi-au pierdut apetitul pentru războiul fără sfârşit din Afganistan.

În prezent nu par să mai fie nici bani nici voinţă politică pentru susţinerea operaţiunilor din Afganistan.

În toate statele implicate, se simte o regrupare spre interior sub presiunile economice care aruncă toată energia politică şi a opiniei publice într-un proces de regândire a sistemelor sociale şi economice a căror bună funcţionare dă semne oboseală şi inadaptare la noi realităţi.

Afganistanul a fost declarat o poveste cu sfârşit imposibil de prognozat şi mai ales una nu tocmai de succes, iar ultima operaţiune NATO în Libia, în lectura analiştilor, nu este nici ea una de succes de vreme ce Libia este încă încleştată în insecuritate.

Se vorbeşte tot mai mult de o criză a încrederii cetăţenilor în instituţii şi organizaţii, de o mai bună reprezentare care, cel puţin în cazul Uniunii Europene, se face printr-un Parlament European cu mai multe atribuţii şi puteri, conform Tratatului de la Lisabona.

În cazul NATO, Alianţa adună acum la Bucureşti tocmai reprezentanţii aleşi direct de cetăţeni, adică parlamentarii din statele membre.

Reuniunea de la Bucureşti urmează să aibă ca rezultat o serie de rezoluţii privind mediul financiar dificil, cu efecte inclusiv asupra operaţiunilor Alianţei, alta privind contracararea ameninţărilor biologice, chimice si cibernetice şi rapoarte privind parteneriatele NATO şi buna guvernare în Afganistan.

Evident aceste rezoluţii şi rapoarte vor ajunge pe masa Alianţei şi a secretarului general, însă, după cum atrag atenţia pesimiştii, ele au doar un caracter orientativ şi de asistenţă pentru politicile NATO.

Ce spune misiunea Adunării parlamentare a NATO? Că astfel sunt aduşi împreună parlamentarii din ţările Alianţei Nord Atlantice pentru a obţine consens şi sprijin pentru politicile NATO.

În acelaşi timp, se porneşte de la premisa că în acest fel parlamentele sunt racordate la chestiunile cele mai importante care ţin de securitate şi astfel se obţine o mai mare transparenţă.

Dar, orice decizie a NATO este în final obiect de negocieri la nivel înalt şi nu mereu transparent şi rămâne în mâinile şefilor de state membre NATO.