Mobilizare politică "fără precendent în R. Moldova"

Mobilizare politică fără precendent în Republica Moldova pentru atragerea electoratului la votul de duminică. După indiferenţa manifestată de public la referendumul pentru modificarea Constituţiei, partidele încearcă acum aproape toate metodele pentru a creşte rata de participare.

Este pentru a treia oară în nouă ani când Republica Moldova organizează alegeri parlamentare anticipate din cauza sistemului constituţional de desemnare a preşedintelui ţării. Specificul atmosferei electorale din acest an - mai puţine incidente de campanie faţă de precedentele scrutinuri şi un alt mod de reflectare în presă a mesajelor politice.

Până acum, campania electorală din Republica Moldova a fost în general calmă, însă au fost înregistrate cazuri de intimidare şi violenţă împotriva activiştilor unor partide, cele mai multe sesizări în acest sens venind din partea PCRM şi PLDM. Cel mai grav incident a fost raportat ieri de comunişti, care susţin că unul dintre candidaţii lor, Artur Reşetnicov, a fost răpit pentru câteva ore, bătut şi torturat cu substanţe psihotrope pentru a da informaţii despre Vladimir Voronin.

Artur Reşetnicov, care a condus Serviciul de informaţii şi securitate în ultimii doi ani ai preşedinţiei lui Voronin, a fost internat cu o comoţie cerebrală dar fără urme de alte leziuni, iar poliţia a deschis o anchetă în care investighează inclusiv posibilitatea unei înscenări. Alte probleme raportate în timpul campaniei privesc folosirea unor resurse ale statului în scopuri electorale, afişajul ilegal de publicitate electorală şi distrugerea afişelor unor concurenţi - toate acestea au fost raportate de observatorii locali şi, în mare măsură, şi de cei ai OSCE în Republica Moldova.

Un al treilea grup de observatori din partea unor ONG-uri apropiate comuniştilor a acuzat partidele de guvernământ, în special PLDM, şi de alte încălcări ale legislaţiei electorale, fără a aduce însă şi probe în acest sens. Principala preocupare a observatorilor rămâne modul în care sunt întocmite listele de alegători, care sunt acum în responsabilitatea autorităţilor locale. În ceea ce priveşte mass-media, una dintre diferenţele importante între campania pentru alegerile din 28 noiembrie şi cele pentru alegerile din aprilie şi iulie anul trecut este modul în care presa audiovizuală reflectă campania electorală şi le oferă actorilor politici posibilitatea de a-şi exprima punctele de vedere.

Monitorizările observatorilor locali şi ai OSCE constată că posturile publice de radio şi televiziune au reuşit în această campanie să respecte pluralismul de opinie şi să-şi păstreze neutralitatea. Pe de altă parte, de la o piaţă audiovizuală dominată clar de posturi procomuniste, s-a trecut la o mass-media mai echilibrată, mai diversă şi care respectă în general pluralismul de opinii. Observatorii au remarcat însă o uşoară defavorizare a PCRM de către majoritatea televiziunilor şi prezentarea Partidului Democrat într-o lumină favorabilă de către televiziunile deţinute de omul de afaceri Vlad Plahotniuc, candidat pe lista PD.

Excepţie de la respectarea pluralismului continuă să facă televiziunea procomunistă NIT, care de altfel a şi fost avertizată că riscă să-şi piardă licenţa de emisie dacă nu-şi va revizui modul în care reflectă campania electorală. acă în ceea ce priveşte audiovizualul există diferenţe clare faţă de alegerile precedente, presa scrisă şi online continuă să fie divizată între procomunişti şi anticomunişti, poziţii reflectate în special de editorialiştii ziarelor.