Mediul privat, "nemulţuimit de parteneriatul public-privat"

Mai multă transparenţă şi mai puţină intervenţie politică - este una din recomandările mediului de afaceri şi ale specialiştilor, cu privire la modul de desfăşurare a achiziţiilor publice.

Participanţii la seminarul pe această temă, organizat de ziarul Financiar, au arătat că, deşi promovată drept una din soluţiile pentru redresarea economică şi atragerea investiţiilor, legea parteneriatului public-privat este departe de a fi reuşit să-i motiveze pe investitori.

Participanţii la dezbatere spun că aceasta pune un accent prea mare pe partea privată şi cer o nouă modificare a legislaţiei.

Faptul că în România, deşi sunt numeroase proiecte în diverse domenii care ar putea fi realizate prin parteneriate public-private, dar nu se întâmplă acest lucru, este generat de incoerenţa legislaţiei în domeniu, de intervenţia politicului în luarea deciziilor, dar şi de incapacitatea structurilor publice de a negocia eficient, consideră participanţii la dezbaterea de marţi.

Mai mult, actuala mentalitate, accentuată şi de formulările din reglementările în domeniu, este axată pe ideea că partenerul privat trebuie să facă totul, inclusiv să vină cu finanţarea, iar cel public nu are nimic altceva de făcut decât să semneze contractul.

Sistemele de parteneriat public-privat sunt legate strâns şi de aspectele vizând legislaţia achiziţiilor publice, deoarece atât alegerea partenerului privat, cât şi eventualele sume de bani publici de care acesta ar beneficia sunt supuse acestor reglementări.

Mediul de afaceri reclamă şi lipsa unor programe investiţionale de lungă durată, lipsa de continuitate generată de schimbările la nivel politic, lipsa unor evaluări periodice în raport cu rezultatele obţinute.

În plus, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, prezentă la această dezbatere, a spus că, deşi există într-adevăr exemple de achiziţii la preţuri total disproporţionate, acest fenomen nu poate fi generalizat.

Ea a adăugat că se află în lucru un proiect de act normativ care prevede ca autorităţile centrale să fie obligate să se ruleze toate achiziţiile uzuale, cum ar fi cele de mobilier, autoturisme, birotică etc., prin intermediul unei unităţi centralizate, realizându-se astfel şi o economie reală, datorită cantităţilor mult mai mari ce ar putea fi contractate, dar şi un control mai bun şi mai eficient al acestor achiziţii.

În plus, ea a spus că se lucrează şi la simplificarea şi standardizarea criteriilor de evaluare în privinţa achiziţiilor publice.