Medicare, în centrul campaniei prezidenţiale americane

Observatorii spun că selectarea de către candidatul prezidenţial al republicanilor, Mitt Romney, pe ”tichetul” său pentru Casa Albă a unui vicepreşedinte ca Paul Ryan, a adus problema programului Medicare, programul de asigurări medicale pentru persoanele în vîrstă de peste 65 de ani, în centrul campaniei prezidenţiale 2012.

Democraţii i-au acuzat pe Mitt Romney şi Paul Ryan că ar plănui să pună capăt programului Medicare aşa cum există el acum, transformându-l într-un plan voucher care i-ar expune pe seniori perspectivei unor costuri medicale mari pe care le-ar plăti din propriul buzunar.

Pe de cealaltă parte, republicanii l-au acuzat pe preşedintele Obama că ar reduce cu 716 miliarde de dolari Medicare, pentru a extinde programul de asigurări medicale pentru cei săraci.

Desigur că schimbul de replici nu se opreşte aici, cu democraţii ripostându-le republicanilor că au votat în mod copleşitor pentru un proiect de buget al lui Paul Ryan, care ar tăia cheltuielile Medicare cu aceeaşi sumă ca şi Barack Obama, sumă pe care, însă, ar direcţiona-o altor scopuri decât îngrijirii medicale.

În luna iulie a acestui an republicanii din Camera Reprezentanţilor au cerut Biroului pentru Buget al Congresului şi Comitetului Comun pentru Impozite să estimeze efectele bugetare ale respingerii Actului Îngrijirii Medicale Accesibile (Affordable Care Act, ACA) adoptat la începutul lunii iulie.

După cum au identificat cele două organisme ale Congresului cheltuielile programului Medicare ar însemna o creştere de 716 miliarde de dolari.

ACA a făcut, totuşi, schimbări semnificative programului Medicare pentru a reduce nivelul cheltuielilor.

Economisirile proiectate ar fi de 449 miliarde de dolari, care ar veni, în mare parte, din reducerea nivelului de rambursare a cheltuielilor către spitale şi prin planuri ale Medicare Advantage, un furnizor privat de asigurări de sănătate.

Interesant este că în propunerile sale de buget, dl Ryan cere o completă respingere a Actului Îngrijirii Medicale Accesibile, cu excepţia schimbărilor care ar fi operate programului Medicare.

Planul lui Paul Ryan păstrează aceleaşi reduceri ale cheltuielilor ca şi planul lui Barack Obama.

Paradoxul este că, după adoptarea în Camera Reprezentanţilor a Actului, republicanii din Congres i-au atacat pe democraţi pentru că vor reducerea Medicare, un element intens invocat în multe discursuri, numai că mulţi dintre ei au votat pentru bugetul lui Paul Ryan care venea cu aceleaşi prevederi ca şi planul preşedintelui Obama.

Între timp Mitt Romney a afirmat că va respinge complet Affordable Care Act, inclusiv schimbările prevăzute pentru Medicare, ceea ce decurge într-o relaţie curioasă pe această temă cu Paul Ryan, cel pe care l-a selectat ca vicepreşedinte al său în candidatura pentru Casa Albă.

Democraţii subliniază faptul că planul preşedintelui Obama direcţionează economisirile provenite din schimbările operate în Medicare către sistemul de sănătate pentru a acoperi extinderea programului Medicaid dedicat celor săraci şi pentru a plăti pentru mai multe servicii preventive.

De aceea Ryan îl acuză pe Obama că ar prăda programul dedicat celor în vîrstă pentru a plăti pentru legea ObamaCare, după cum denumesc republicanii planul preşedintelui Obama, Actul Îngrijirii Medicale Accesibile.

Democraţii ripostează: prin planul lui Paul Ryan, care nu specifică unde se vor duce banii economisiţi, aceştia vor fi folosiţi pentru a plăti pentru reducerea taxelor pentru cei bogaţi şi pentru creşterea cheltuielilor militare.

Affordable Care Act nu va tăia beneficiile dar întrebarea este dacă reducerea plăţilor către furnizorii de servicii medicale va afecta fie accesul la serviciile medicale fie calitatea acestor servicii.

În vreme ce există indicii că furnizorii încep să se retragă din program şi că perioadele de aşteptare pot creşte în anumite jurisdicţii, este încă prea devreme pentru a se cunoaşte cu siguranţă efectele legii.

Teoreticianul politic William A. Galston, fost consilier pentru politici interne al preşedintelui Bill Clinton şi actual director al Institutului pentru Filozofie şi Politici Publice al Universităţii Maryland, spune că programele guvernamentale de sănătate sunt de departe partea bugetului federal cu cea mai rapidă creştere şi că se află în miezul provocărilor fiscale pe termen lung.

Cert este că, începând cu această lună, consumatorii vor primi două noi documente menite să facă mai clară ca niciodată înainte problema asigurărilor de sănătate.

Reformatorii sistemului de sănătate speră să amelioreze substanţial nivelul de înţelegere publică a planului privind asigurările medicale.