Grecia, între "Scila" şi "Caribda"

Scila şi Caribda erau, în mitologia greacă, fiicele zeului mării, Poseidon, şi ale Mamei Pământ, Geea. De fapt, două "căpcăunese”.

Scila/Σκύλλα înseamnă "Căţeaua”, iar Caribda/Χάρυβδη ar putea însemna "Sorbitoarea”.

I se spune astfel pentru că sorbea, ca un vârtej, apa mării cu corăbii şi marinari.

Erau paznicele Bosforului.

Scila locuia pe coasta europeană a strâmtorii, iar Caribda pe coasta asiatică. Amândouă atrăgeau marinarii şi îi înghiţeau. Rare erau corăbiile care să nu le plătească tribut în oameni.

Cum de a ajuns patria lui Ulise, cel mai "politrop”, adică cel mai iscusit dintre toţi muritorii, să nu mai poată scăpa de ele ? Într-adevăr, e un paradox.

"Grecia este o ţară foarte săracă cu oameni foarte bogaţi” spunea recent un om de afaceri grec stabilit în România, interviewat de o televiziune privată.

Grecia, aflată într-o situaţie foarte dificilă, este ajutată substanţial de Uniunea Europeană: ajutoare oferite la timp, reducerea datoriei la jumătate, promisiuni că va fi sprijinită şi în viitor.

Ce va trebui să facă ea în schimbul suportului primit de la întreaga Europă ? Să respecte câteva condiţii care îi sunt impuse.

Austeritatea este cuvântul care le rezumă cel mai bine.

Din păcate ea se află acum între Scila şi Caribda, adică între Bruxelles/"troika”, care îi impune aceste condiţii (măsurile drastice de austeritate) şi partidele politice ce incită la proteste, devenite, de altfel, aproape cotidiene în Atena.

Notă: Troika (în rusă înseamnă "sanie trasă de trei cai” sau "triumvirat”) este formată din Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Central Europeană.

La conducerea Greciei au fost aduşi oameni competenţi, tehnocraţi cu experienţă şi care, desigur, fac tot posibilul să scoată ţara din criză.

Doi sunt oamenii momentului, pentru că ei negociază soarta Greciei cu creditorii ei de la Bruxelles: Evanghelos Venizelos şi Lukas Papadimos.

Cine sunt Evanghelos Venizelos şi Lukas Papadimos ?

Evangelos Venizelos. Foto: Reuters.

Primul chemat să "scoată barca dintre stânci” a fost socialistul Evanghelos Venizelos (PASOK, Mişcarea Socialistă Panelenă/ Πανελλήνιο Σοσιαλιστικό Κίνημα, ΠΑ.ΣΟ.Κ.) care, la 16 iunie 2011, a preluat Ministerul de Finanţe şi a fost numit vice-preşedinte al guvernului, deci un prim-ministru secund.

Evanghelos Venizelos s-a născut în 1957 la Salonic. A absolvit, în 1978, Dreptul la Universitatea Aristotel din oraşul său natal şi şi-a continuat studiile la Paris. Este profesor de drept constituţional. A fost membru al consiliului de conducere al Băncii Naţionale a Greciei şi deputat în Parlamentul Greciei reprezentând PASOK-ul, din 1993 până în 2009.

Funcţii avute: ministru al Presei, al Transporturilor şi Comunicaţiilor, al Justiţiei, Culturii, Dezvoltării şi, în perioada 7.10.2009 – 16.06.2011, ministru al Apărării Naţionale. În 2007 a candidat la funcţia de preşedinte al PASOK-ului.

Lucas Papademos. Foto: Reuters.

Cel de-al doilea om politic de la care se aşteaptă redresarea Greciei este Lukas Papadimos, tot un socialist şi tot din rândurile PASOK-ului.

A acceptat să fie noul prim-ministru al Greciei şi a primit susţinerea liderilor celor două partide principale: Iorgos Papandreu (PASOK, câştigătorul ultimelor alegeri în 2007) şi Antonis Samaras (Noua Democraţie/ND, de dreapta).

Lukas Papadimos are sarcina de a redresa Grecia în fruntea unui "guvern de colaborare”, în cea mai dificilă perioadă a ei de după restaurarea Democraţiei (1974, după şapte ani de dictatură militară, cunoscută ca Dictatura Coloneilor).

Lukas Papadimos s-a născut la Atena şi a absolvit Institutul de Tehnologie din Massachusetts (ΜΙΤ) unde a studiat fizica. Este doctor în economie. Până în 1985 a lucrat la ΜΙΤ şi la Banca Federală a SUA. Din 1985 este consilier economic la Banca Greciei. A ocupat poziţii importante şi în conducerea marilor bănci europene. Din 1994 până în 2002 a fost guvernator al Băncii Greciei, iar din 2002 până în 2010, vicepreşedinte al Băncii Central Europene.

Între 1975 şi 1984 a predat la Catedra de Economie a Universităţii Columbia din New York şi din 1988 la Universitatea din Atena, ca profesor de ştiinţe economice. Din 2006 este membru permanent al Academiei de Știinţe a Greciei şi, din 2010, consilierul economic voluntar al lui Iorgos Papandreu.

Lukas Papadimos a declarat recent că situaţia Greciei s-a înrăutăţit din cauza întârzierii aplicării măsurilor de austeritate şi a faptului că acestea nu sunt sprijinite de opoziţie (ND).

Întrebat asupra falimentului Greciei şi ieşirii ei din zona euro, noul prim-ministru a răspuns că e un lucru… absurd ce ar provoca probleme nu numai Greciei, ci şi celorlalte ţări ale monedei euro. El a spus literalmente: "Pentru mine această problemă nici nu există”.

El a mai adăugat că "…criza din Grecia va fi depăşită, pentru că statele UE, dar şi Grecia vor face ceea ce trebuie să facă. Toate ţările au acelaşi interes: să realizeze stabilitatea monetară în UE şi să fie evitate falimentul Greciei şi întoarcerea ei la drahmă, fosta monedă naţională”.

Numirea lui Lukas Papadimos în locul lui Iorgos Papandreu s-a produs după răsunătoarea "debarcare” a acestuia, într-o duminică după-amiaza, 6 noiembrie 2011, când Preşedintele Republicii, Karolos Papulias, l-a chemat pe I. Papandreu să se întâlnească în Palatul Prezidenţial cu liderul opoziţiei, Antonis Samaras.

Se pare că preşedintele Papulias a recurs la soluţia medierii pentru că cei doi sufereau de o gravă lipsă de comunicare şi la soluţia înlăturării lui Papandreu pentru că multora li se părea imposibilă. În seara aceea, în buletinele de ştiri ale Radioului public şi în ediţiile on line ale marilor ziare cuvântul "înlăturare” sau "demisie” a fost evitat cu o spaimă religioasă.

Se vorbea de "retragere”, un eufemism care nu putea, însă, ascunde adevărul, dar care a fost preluat cu ochii închişi, în zilele următoare, de presa internaţională.

În comunicatul dat de Preşedinţia greacă, imediat după această întâlnire, nu se anunţa că domnul Papandreu a demisionat, ci că "premierul Iorgos A. Papandreu a declarat că nu va conduce noul guvern” de uniune naţională.

În treacăt fie spus, cei care au aranjat ca Papandreu şi colegul său italian, Silvio Berlusconi, "să fie retraşi” (nu mai "comunicau”), sunt Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy/Berlinul şi Parisul, adică cei ce se află în spatele "troikăi” şi cei care, de fapt, "sunt Europa”.

Fotografia de mai jos a fost făcută la sfârşitul întâlnirii Papandreu-Samaras. Va deveni în curând un material rar pentru psihanalişti.

Foto: Arhivă Xinhua.

Dacă Scila este "troika”, cine e Caribda ?

Caribda, în acest caz, are mai multe feţe.

În primul rând grecii, foarte mulţi, care nu sunt dispuşi să facă sacrificii. Să amintim că un grec din patru, pur şi simplu nu plătea impozite.

Mai precis, cei care incită la grevă şi fac grevă. Grevele care se ţin lanţ în Grecia şi nu contribuie la redresarea ţării, dimpotrivă, fiecare grevă are costuri imense ce îi agravează şi mai mult situaţia. Atitudinea oamenilor politici şi a liderilor sindicali constituie pericolul cel mai mare. Din motive electoraliste, ei incită la greve, proteste, nesupunere şi revoltă socială.

Unul din cei mai înverşunaţi lideri politici este secretarul general al Partidului Comunist Elen, doamna Aleka Papariga care, într-o conferinţă de presă incendiară ţinută în ajunul numirii noului prim-ministru, după înlăturarea lui Papandreu, pur şi simplu le spunea grecilor: "să facem viaţa amară noului guvern, să nu-i lăsăm să guverneze” etc.

De altfel, întreaga stângă elenă spune NU oricăror schimbări (atât de aşteptate la Bruxelles) şi "visează să-şi ia revanşa pentru vechile-i înfrângeri, dar şi la clipa în care Grecia va deveni primul exemplu de prăbuşire a sistemului capitalist”.

Apoi Antonis Samaras, liderul dreptei, despre care se spune că aşteaptă eşecul lui Papadimos (deşi în declaraţii susţine măsurile drastice) şi reîntoarcerea la putere a Noii Democraţii, nepăsându-i dacă va conduce o ţară în ruină… De aceea, spun zvonurile, insistă, în mod cu totul nerealist, asupra unor alegeri cât mai apropiate. Se pare că este îndrăgostit de putere şi că nu face altceva decât să submineze eforturile actualului guvern.

Mai este şi fostul prim-ministru, Iorgos Papandreu, care, se pare, trage de timp, întârzie şi blochează evoluţiile politice şi procedurile de alegere a noului preşedinte al PASOK-ului, subminând opera noului prim-ministru. S-a lăsat convins de unii colegi de partid că are toate şansele să revină triumfător la conducerea guvernului şi la cea a partidului, la viitoarele alegeri, conducere pentru care au început deja luptele interne).

Presa greacă dezvăluie că fiecare şedinţă de guvern este un coşmar pentru Papadimos: se luptă cu secretomania şi cu miniştri pe care nu-i poate aduce la ordine. Aceştia, la rândul lor frânează cât pot orice procedură şi orice schimbare de care are atâta nevoie Grecia, făcând jocurile partidului lor. Poate de aceea el a lansat un mesaj pe contul său personal de pe Twitter în care cheamă cetăţenii să susţină noul guvern de colaborare pentru ieşirea din recesiune.

Ce măsuri îi ameninţă pe greci ?

Troika i-a mai dat un răgaz noului guvern ca să stabilească noile măsuri de austeritate de care depinde semnarea noului Memorandum ce va însoţi acordul de împrumut, măsuri ce o vor angaja-o până în 2015.

Pe primul loc: concedieri în sectorul public şi noi reduceri de salarii şi pensii.

Troika se va întoarce în Grecia pe 15 ianuarie şi timp de 5 zile se vor negocia măsurile impuse pentru eliberarea primelor tranşe prevăzute în acordul de împrumut de 89 de miliarde de euro.

Este vorba despre 20 de măsuri suplimentare pe care grecii ar trebui să le suporte ca ţara lor să nu se întoarcă la drahmă:

• concedierea a 300.000 funcţionari până în 2015
• îngheţarea angajărilor în sectorul public
• anularea unor scutiri de impozite
• anularea scutirii de impozite pentru 700.000 de întreprinderi mici şi pentru liber profesionişti
• anularea reducerii TVA-ului aplicată în insulele greceşti din Marea Egee
• anularea celui de al 13-lea şi a celui de al 14-lea salariu şi celei de-a 13-a şi a celei de-a 14-a pensie, în sectorul de stat şi privat
• reducerea şi anularea ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor pentru şomeri, infirmi şi pentru familiile cu mulţi copii
• reducerea cheltuielilor în domeniul Sănătăţii şi asistenţei medico-farmaceutice

Un lucru e sigur: de la 1 ianuarie 2012 în Grecia intră în vigoare noul sistem fiscal ce prevede, printre altele, reducerea limitei de neimpozitare la 5.000 de euro.

***

Mişcarea protestatară a atins în Grecia până şi cele mai solide instituţii publice: Radiodifuziunea publică şi-a redus activitatea în ultimele luni din cauza unei greve aproape continue, ca un fel de… vacanţă prelungită. Motivul ? Desconsiderarea şi subminarea de către autorităţi a activităţii Radioului şi Televiziunii Elene/ ERT.

Pe de altă parte, un fenomen negativ, care e posibil să îi fi marcat Greciei prestigiul pentru multă vreme, este mişcarea protestatară din sectoarele complementare turismului: grevele din porturi, aeroporturi şi grevele taximetriştilor, din cauza cărora turiştii au fost, pur si simplu, abandonaţi şi au rămas literalmente blocaţi în hoteluri sau aeroporturi, neputând nici să ajungă la destinaţie şi nici să se întoarcă în ţările lor.

Este un aspect negativ pe care greviştii ar fi trebuit să-l evite: turismul aduce Greciei venituri foarte importante, ori, după o asemenea experienţă …

În esenţă, succesul guvernului condus de premierul Papadimos depinde de sprijinul şi de responsabilitatea oamenilor politici greci.

Este de aşteptat ca în Grecia sau la nivel european să se găsească formule pentru a-i angaja în mod responsabil pe toţi factorii de decizie politică şi sindicală la … o atitudine pozitivă faţă de programele de redresare economico-financiară.

Şi România este afectată de criza din Grecia, dar trebuie să remarcăm că România este, totuşi, un factor de stabilitate economică în această regiune a Europei. România nu produce pierderi şi nici stres sau nelinişte pe pieţele economice şi financiare ale Europei şi ale lumii.

Un alt exemplu care arată că grevele se pot face şi altfel: Spania s-a purtat cu totul altfel cu turiştii ei atunci când lucrătorii companiei aviatice Iberia au intrat în grevă pentru a protesta împotriva intenţiei de a se crea o companie aviatică low cost: a găsit zboruri alternative şi a repartizat călătorii la alte companii străine, a despăgubit turiştii şi şi-a evidenţiat preocuparea pentru protecţia turiştilor. La fel ca în Grecia, turismul este în Spania "o industrie strategică” ce poate fi protejată foarte uşor de efectele crizei şi recesiunii.

***

Pentru Grecia luna martie a anului 2012 va fi crucială. Pentru că în martie se vor finaliza negocierile cu "troika” şi în martie i se sfârşesc rezervele financiare. Tot în martie, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului, sunt preconizate alegeri, deşi ar fi de preferat ca noul ei prim-ministru şi principal negociator să ducă un mandat de patru ani până la capăt.

Va avea, până la urmă, alegeri ? Va intra în faliment ? Sau se va redresa ? Depinde numai de ea.