Extrema dreaptă ungară, în ascensiune

Principalul partid conservator din Ungaria, Fidesz, şi aliatul său creştin-democrată KDNP au obţinut 52,76 la sută din voturi în primul tur al alegerilor generale, conform rezultatelor preliminare prezentate după încheierea numărării tuturor buletinelor de vot.

Partidul Socialist s-a clasat pe locul al doilea, acumulând 19,3 la sută din voturi.

Formaţiunea naţionalistă Jobbik a obţinut 16,7 la sută din voturi, iar cea ecologistă, Politica Poate Fi Diferită (LMP) cu 7,43 la sută.

Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, (Jobbik Magyarországért Mozgalom) este un partid de extremă dreaptă, cu puternice accente naţionaliste şi creştine.

A fost acuzat de celelalte formaţiuni politice şi de unele publicaţii internaţionale că este de origine fascistă şi are manifestări antisemite şi anti-rome.

Partidul a negat în permanenţă aceste acuzaţii, descriindu-se ca o mişcare radical conservatoare, creştin-patriotică, care are doreşte să protejeze valorile şi interesele Ungariei.

Analiştii consideră că Jobbik a crescut în obţiunile electoratului nu neapărat în urma eşecurilor repetate ale guvernării de stanga, cât mai ales din cauza deziluziei provocate de evoluţiile economice.

Maghiarii se aşteptau la o creştere economică mai mare şi la o guvernare mai bună dupa căderea comunismului.

Vechea clasă politică este considerată vinovată pentru eşecul economic şi pentru corupţia generalizată, iar mesajele partidului de extremă dreapta, care opune corupţiei apărarea omului simplu, au atins o coardă sensibilă în Ungaria, consideră analiştii contactaţi de agenţiile de presă străine.

Partid tânăr, dar care a obţinut deja rezultate

Fondat iniţial în 2002 ca mişcare de extremă dreaptă, Jobbik devine partid în 2003.

Jobbik se va confrunta cu electoratul pentru prima oară în 2009, la alegerile europarlamentare.

Presa refuză să prezinte manifestul partidului, care avea în mod simbolic 56 de pagini (1956 a fost anul mişcărilor anticomuniste maghiare).

Conducerea partidului face o campanie neconvenţională şi organizează un turneu în întreaga ţară pentru a prezenta de la "om la om" mesajul mişcării.

În mod surprinzător, chiar şi pentru liderii formaţiunii, Jobbik trimite la Strasbourg trei parlamentari, conduşi de avocata şi luptătoarea pentru drepturile omului, Krisztina Morvai.

Printre acuzaţiile care i s-au adus a fost radicalismul împotriva romilor şi asocierea cu foarte controversata Garda maghiară.

În urmă cu un an, la câteva zile după uciderea handbalistului român Marian Cozma, Jobbik a organizat în capitala Ungarie o manifestaţie în care denunţau creşterea numărului de infracţiuni grave comise de ţigani.

Uciderea lui Marian Cozma, pentru care sunt suspectaţi mai mulţi romi, a alimentat tensiunile şi demonstraţiile publice de ostilitate la adresa rromilor.

Între 100 şi 200 de membri ai Gărzii maghiare în uniforme negre au luat parte la protest.

"Problema romilor este în mare parte ţinută sub preş, dar ea trebuie abordată", declara Imre Torok, în vârstă de 39 de ani, căpitan în Garda maghiară, organizaţie naţionalistă radicală.

Ungaria are una dintre cele mai numeroase comunităţi de ţigani din estul Europei, reprezentând 5-7% din populaţia de 10 milioane de locuitori.

Decenii la rând, romii au fost marginalizaţi, neavând locuri de muncă şi educatie adecvată, iar şansele lor s-au diminuat după căderea comunismului, când industria grea s-a prăbuşit.

Criza economică tot mai gravă şi creşterea şomajului au redus şi mai mult şansele lor de a se integra şi a duce o viată decentă.

Jobbik este nerăbdator sa rezolve ceea ce el numeşte "problema ţiganilor", deşi subliniază că va face acest lucru prin măsuri sociale, şi nu prin violenţă.

Unii membri s-au lansat in declaraţii apreciate drept antisemite, în ciuda eforturilor liderului partidului de a adopta o aură modernă şi europeană, dar în acelaşi timp dură.

Liderii Jobbik resping însă aceste acuzaţii, afirmând că politicile radicale sunt esenţiale pentru a ajuta comunitatea de 500.000 de romi să iasă din sărăcie.

"Suntem acuzaţi de rasism când vorbim deschis despre problema romă. S-ar putea sa rănim sentimentele unora când suntem cinstiţi, dar trebuie să vorbim deschis", spunea preşedintele partidului, Gabor Vona.

Jobbik apară şi controversatele Gărzi maghiare, lăudându-le pentru sentimentul de securitate pe care îl aduc în zonele rurale sărace, unde poliţia "nu ar reuşi să-şi facă treaba".

Formaţiunea acuză şi "corupţia gravă" cu care se confruntă Ungaria.

Video: Clip electoral al formaţiunii Jobbik în care apar şi foştii premieri Adrian Năstase şi Peter Medgyessy.

Publicaţii de renume spuneau că partidul Jobbik aminteşte de epoca fascistă din anii 40.

Rezultate finale ale scrutinului ar putea aduce în prim plan partidul de extremă dreapta Jobbik, informa înainte de alegeri cotidianul britanic „The Telegraph”.

Jobbik nu este susţinut de minoritatea maghiară din România

Preşedintele UDMR Marko Bela a declarat că Jobbik este singurul partid pentru care UDMR nu îşi poate declara niciun fel de susţinere.

"Există un singur partid în legătură cu care noi nu ne putem declara niciun fel de susţinere, Jobbik, extrema dreaptă, şi nu ne bucurăm că are o susţinere destul de semnificativă, conform sondajelor de opinie.

"Interesul UDMR, cât şi al maghiarilor din România, este să avem cu viitorul guvern al Ungariei şi cu viitorul partid de guvernământ o colaborare cât mai strânsă.

"Aşa am procedat şi până acum şi aşa vom proceda şi în continuare", a declarat el.

Marko Bela a spus că, în ceea ce priveşte politica viitorului guvern privind maghiarii din ţările învecinate, inclusiv cei din România, va susţine o prezenţă instituţională cât mai accentuată în guvernul Ungariei a acestei problematici, inclusiv ideea reînfiinţării Oficiului Maghiarilor de Pretutindeni.