Evoluţia şi stabilitatea, "periclitate de proteste"

În statele din fostul bloc sovietic, în prezent membre ale Uniunii Europene, nemulţumirea este în creştere din cauza stagnării economice şi a guvernării îngrijorătoare, ceea ce încurajează proteste de stradă şi o impredictibilitate care ar putea pune în pericol creşterea şi stabilitatea într-o parte a continentului deja cu probleme, relatează Associated Press.

Oraşele din România sunt cuprinse de cele mai dure violenţe de stradă din ultimii peste zece ani, slovacii par pregătiţi să realeagă un populist provocator şi dezbinator, iar Ungaria a alarmat Uniunea Europeană cu legi care erodează drepturile democratice, notează agenţia americană de presă.

Multe dintre probleme sunt comune şi în afara regiunii: state îndatorate care majorează taxele şi reduc cheltuielile pentru a-şi păstra solvabilitatea. Însă aceste poveri se dezvoltă într-o regiune care se confrunta deja cu o sărăcie şi o corupţie mult mai puternice decât cele existente în Occident înaintea izbucnirii crizei financiare globale.

Potrivit AP, în ultimele zile, situaţia a devenit dramatică în România, unde furia împotriva guvernului şi deteriorarea nivelului de trai a scos oamenii în stradă, protestele transformându-se, pe alocuri, în ciocniri violente.

La sfârşitul săptămânii, în Bucureşti, 59 de persoane au fost rănite după ce forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţii care i-au atacat cu pietre şi sticle incendiare.

Frustrările românilor datează din perioada de tranziţie

Potrivit AP, frustrările românilor datează din perioada de tranziţie în care România a trecut de la comunism la democraţie, cu mulţi foşti comunişti aflaţi încă la putere.

În articolul publicat de agenţia de presă se face referire şi la preşedintele Traian Băsescu despre care jurnaliştii spun că sub Ceauşescu, a fost şef al reprezentanţei companiei de stat Navrom la Anvers, ceea ce i-a permis să câştige valută forte de invidiat.

În opinia AP, rezultatele se văd astăzi în înrădăcinarea nepotismului, în prăpastia uriaşă dintre bogaţi şi săraci şi în lipsa transparenţei guvernamentale care alimentează un sentiment de nedreptăţire.

O altă problemă semnalată de jurnaliştii americani este faptul că la peste două decenii după căderea lui Nicolae Ceauşescu, autorităţile au deschis numai câteva din dosarele Securităţii, care a avut 760.000 de informatori într-o ţară cu 22 de milioane de persoane.

Potrivit AP, foştii agenţi sunt suspectaţi că ar fi în continuare activi în politică, mediul de afaceri şi media, deşi publicul nu a avut niciodată acces la tabloul complet al situaţiei.

La rândul lor, cetăţenii din Ungaria au ieşi pe stradă nemulţumiţi de noua Constituţie şi de promulgarea unor legi care, în opinia lor, conferă mai multă putere partidului de dreapta Fidesz al premierului Viktor Orban.

Grupul american Freedom House, care realizează un sondaj anual privind libertatea politică şi libertăţile civile, a atras atenţia asupra apariţiei unor "semne ale reemergenţei liberalismului în Europa Centrală ".

Raportul din acest an, care urmează să fie publicat joi, va sublinia ceea ce pare a fi deteriorarea climatului pentru libertăţi civile în Ungaria din cauza ameninţărilor la adresa independenţei presei şi a sistemului judiciar.

Ungaria criticată de Uniunea Europeană

Observaţiile sunt confirmate şi de Uniunea Europeană, notează AP.

Marţi, Comisia Europeană a deschis procedurile de încălcare a dreptului comunitar împotriva Budapestei din cauza noii Constituţii şi a altor legi care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, spunând că acestea subminează independenţa Băncii Centrale Naţionale şi a sistemului judiciar şi nu respectă principiile privind protecţia datelor.

Agenţia de presă notează totuşi că presiunile exercitate de Uniune au avut efect.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că a primit o scrisoare de la Viktor Orban în care acesta i-a promis că va modifica legile care au stârnit îngrijorarea UE.

Între timp, în Slovacia, sondajele de opinie anticipează o posibilă revenire la putere în urma alegerilor din martie a lui Robert Fico, un fost premier de stânga ce a strânit îngrijorarea diplomaţilor occidentali prin simpatia sa faţă de statele autoritare.

Fico a luat partea Rusiei în timpul războiului cu Georgia din 2008, subminând poziţia statelor din fostul bloc sovietic, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu utilizarea forţei de către Moscova.

El a sărbătorit de asemenea revoluţia cubaneză a lui Fidel Castro.

Polonia şi-ar putea pierde din avântul economic

Potrivit AP, la polul opus se află Polonia, cea mai mare din cele foste 10 state comuniste care au aderat la UE în ultimii ani.

Economia sa a cunoscut un dinamism neobişnuit ţinând cont de perioada dificilă, aceasta datorită în parte proiectelor masive de infrastructură din ultimii an,i în contextul în care Polonia se pregăteşte să fie gazda, alături de Ucraina, a Campionatului European de fotbal din această vară, notează agenţia de presă.

Economiştii se tem însă că economia sa ar putea, de asemenea, să piardă din avânt după Euro 2012 şi în contextul măsurilor de austeritate care ar urma să-şi facă simţite efectele în acest an şi care au avut ca scop să împiedice scăparea de sub control a datoriei.