Evenimentele internaţionale afectează imaginea romilor

Masacrul din Norvegia a readus în atenţie spinoasa chestiune a xenofobiei, extremismului de dreapta, a imigraţiei ilegale sau a romilor care pare că sunt nedoriţi în ţările europene unde caută o viaţă mai bună.

În Franţa, la aproape un an de la scandalurile legate de desfiinţarea taberelor de romi şi expulzarea oamenilor în ţările lor de origine, raportul organizaţiei Médecins du Monde avertizează că situaţia romilor continuă să se degradeze.

Organizaţia acuză guvernul de la Paris că politica restrictivă nu a dus la scăderea numărului de romi, transmite corespondentul Radio România la Paris, Roxana Vasile.

Potrivit cifrelor ministerului de Interne, din cei 15 mii de romi prezenţi în Franţa, în 2010 au fost expulzaţi peste nouă mii, iar trei sferturi din cele aproximativ 700 de tabere au fost desfiinţate.

Cu toate acestea, Médecins du Monde afirmă că numărul romilor, dar şi al taberelor rămâne neschimbat, expulzările părând a fi fără efect.

Chiar dacă mulţi sunt expulzaţi în România, ei revin rapid în Franţa din cauza condiţiilor de viaţă de la ei din ţară, scrie organizaţia.

Ameninţaţi în permanenţă cu expulzarea, situaţia acestor etnici este tot mai precară.

Doar 8% sunt vaccinaţi la zi, mortalitatea neonatală este de nouă ori mai mare decât media franceză, iar cea infantilă, de cinci ori mai mare.

Iniţiative locale pozitive de integrare a romilor există, însă ele sunt adesea în contradicţie cu politica migratoare, mai spune organizaţia Médecins du Monde.

Raportul acesteia vine la numai câteva zile după ce dintr-un altul, de această dată al poliţiei, reiese că delincvenţa românească a crescut în Paris în primul semestru al acestui an cu peste 72% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Prefecţii trimit ministerului de Interne note asupra agravării fenomenului infracţional pe fondul imigraţiei ilegale şi în mari oraşe precum Lion, Lille şi Marsilia.

Activităţile delincvenţilor foarte mulţi şi foarte tineri sunt din cele mai diverse, de la furtul de portofele, telefoane mobile şi cabluri de cupru, până la escrocherie.

Grupate sub titulatura "Romeurope" mai multe asociaţii franceze de sprijinire a romilor cred că o soluţie pentru rezolvarea acestor probleme ar fi deschiderea pieţei muncii, supuse încă restricţiilor pentru cetăţenii români si bulgari.

Criza economică activează sentimente şi atitudini xenofobe şi rasiste

Raportul din 2010 al Asociaţiei Union Romani din Spania relevă faptul că criza economică activează sentimente şi atitudini xenofobe şi rasiste.

Asociaţia Union Romani din Spania a criticat măsura guvernului de a impune din nou permise de muncă cetăţenilor români.

Deşi etnia romă nu apare menţionată în textul decretului, decizia executivului de la Madrid are un caracter populist şi se aseamănă cu expulzarea cetăţenilor români de etnie romă din Franţa, crede organizaţia menţionată.

Cetăţenii români de etnie romă sunt consideraţi în multe cazuri la fel ca alţi români săraci, victime ale reţelelor de trafic de persoane, cu scopul exploatării în muncă.

Există însă zone în Spania unde nu de puţine ori localnicii s-au plâns administraţiei şi autorităţilor deoarece romii nomazi ocupă spaţii publice, fură, fac gălăgie şi deranjează prin numărul şi aspectul lor.

Corespondentul Radio România la Madrid, Annamaria Damian, transmite că în Badalona, al treilea oraş ca mărime din regiunea Catalonia, primarul a declarat război deschis celor care nu se integrează şi, în special, imigranţilor din România de origine romă.

Romii din Badalona comit infracţiuni - spun autorităţile de acolo - şi dăunează imaginii comunităţii româneşti din Spania, sensibilă la cum este privită de populaţia majoritară.

Însă în privinţa gradului de acceptare a imigranţilor, organizaţia SOS Racismo arată în raportul său pe anul trecut că forţele politice din Spania au folosit imigraţia ca temă de dezbatere electorală, motiv pentru care rasismul şi xenofobia sunt în creştere.

Raportul mai arată că societatea spaniolă îi consideră pe imigranţi utili, dar o treime din spanioli spun că străinii aflaţi în şomaj de mult timp ar trebui expulzaţi.

Între timp, organizaţii ca Fundaţia Secretariado Gitano, care de 30 de ani luptă pentru incluziunea romilor, se străduiesc să-i integreze pe romii din Spania.

Între ei, anul trecut, peste 1.400 de cetăţeni români au fost ajutaţi să îşi înscrie copiii la şcoală, să îşi termine studiile elementare sau să îşi găsească un loc de muncă.

Italienii le dau bani romilor să plece din ţară

În Italia, cei aproximativ 110.000 de cetăţeni de origine romă reprezintă sub 1% din totalul populaţiei.

Dintre aceştia, 70% sunt cetăţeni italieni, iar restul vin din ţările est-europene, în special România, Bulgaria şi din spaţiul ex-iugoslav.

Cei mai mulţi locuiesc în tabere ilegale, pentru că primăriile nu au fonduri pentru a amenaja alte spaţii pentru ei, transmite corespondentul Radio România la Roma, Elena Postelnicu.

La Roma, în prezent există doar şapte mari tabere autorizate, de peste 700 de locuri, alte trei urmează să fie amenajate, în vreme ce taberele neautorizate depăşesc cifra de 50.

În iulie 2009 primăria a lansat un plan al nomazilor, prin care se urmăreşte desfiinţarea acelor aşezăminte inumane, unde, mai ales pe timp de iarnă, se produc numeroase incendii. Însă, în doi ani, doar 20 de tabere au fost evacuate de forţele de ordine.

Nomazii nu au plecat. Fie s-au integrat în tabere legale, fie s-au mutat în altele neautorizate, tot din capitală, dacă nu din alte oraşe.

De fiecare dată, acţiunile de evacuare a taberelor de nomazi sunt criticate dur de organizaţii umanitare precum "Every One" şi "Naga", din cauza faptului că nu sunt respectate drepturile fundamentale ale omului.

Pentru a nu primi numai critici, primăriile din Roma şi Milano au oferit, în repetate rânduri, bani cetăţenilor de etnie romă pentru a se întoarce în ţările din care provin.

În septembrie va avea loc summit-ul primarilor de etnie romă

Mari speranţe legate de integrarea romilor în societate sunt aşteptate să capete o formă concretă la summit-ul primarilor de etnie romă care va avea loc la Strasbourg, în luna septembrie, informează reporterul România Actualităţi, Iolanda Bădiliţă.

Raportorul special al Congresului Puterilor Locale şi Regionale în dosarul romilor, John Warmisham, afirmă că organizatorii aşteaptă ca municipalităţile de pe întreg continentul să ia în serios integrarea romilor cu respectarea dreptului lor la o viaţa decentă.

El face referiri la numărul primarilor de etnie romă din statele membre ale Consiliului Europei.

"Nu avem o situaţie foarte exactă, dar vă pot asigura că sunt foarte puţini şi asta este ceea ce urmărim, să-i implicăm în luarea deciziilor în comunităţile în care trăiesc. Găsesc extraordinar că unii romi au depăşit marginalizarea în care au fost ţinuţi şi s-au angajat în curse electorale pe care le-au şi câştigat", a declarat John Warmisham.

În România există cea mai mare comunitate romă din Uniunea Europeană.

John Warmisham este de părere că autorităţile române trebuie să aducă cât mai mulţi copii de romi la şcoală.

"Integrarea prin educaţie este cea sustenabilă. Sigur, şi programe care să le ofere locuinţe romilor ar trebui avute în vedere, dar focusul trebuie pus pe educaţie", spune John Warmisham.