China: inovaţia ca motor al dezvoltării
China era până acum un fel de "atelier al lumii", datorită forţei de muncă ieftine. De mai mulţi ani însă, chinezii au decis să investească masiv în cercetare, iar rezultatele încep să se vadă.
Articol de Dinu Dragomirescu, 29 Martie 2012, 14:45
Să nu uităm totuşi, că praful de puşcă, busola sau hârtia sunt invenţii chinezeşti. Pe nemţi încă nu i-au depăşit, dar pe francezi da, în materie de brevete de invenţie înregistrate anul trecut la Oficiul european de resort din München.
Într-o lume din ce în ce mai deschisă concurenţei internaţionale, dezvoltarea capacităţii de inovare este esenţială pentru asigurarea unor avantaje comparative.
Unul din indicatorii capacităţii de inovare a diferitelor firme şi state sunt cererile de brevete de invenţie depuse şi omologate, în propria ţară şi peste hotare.
Anul trecut a consemnat o premieră: China a depăţit Statele Unite şi Japonia în privinţa numărului de cereri de brevete depuse la nivel mondial.
« Inovaţia nu mai este o prerogativa doar a ţărilor bogate », citim în ultimul raport anual al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
« Inovaţia progresează cu o viteză vertiginoasă în ţările emergente », nota la rândul lui un raport parlamentar francez.
E adevărat că nu contează numai numărul brevetelor, ci şi importanţa lor, dar tendinţa e clară şi merită să fie semnalată.
Saltul realizat de China în ultimul deceniu este confirmat şi de statisticile publicate zilele trecute de Oficiul European al Brevetelor.
Numărul cererilor de brevete provenite de la firmele şi cercetătorii chinezi şi depuse la Oficiul european de resort cu sediul la München a sporit anul trecut cu o treime.
Dacă adunăm aici şi solicitările provenind din Japonia şi Coreea de Sud constatăm că ţările asiatice au ajuns să deţină 31% din totalul anual al cererilor de brevete depuse la oficiul european.
Asia a depăşit astfel Statele Unite şi ameninţă acum direct şi poziţia Europei în acest domeniu.
Nu este o întâmplare: China a ajuns pe locul al doilea între statele lumii sub raportul cheltuielilor alocate pentru cercetare-dezvoltare.
Pe lângă avantajul reprezentat de forţa de muncă încă relativ ieftină, în ciuda majorărilor salariale, China beneficiază acum şi de roadele efortului consimţit cu perseveranţă de mai mulţi ani pentru cercetare-dezvoltare, devenind un concurent tot mai redutabil pentru tot mai multe ţări ale lumii.
Rapoartele privind inovaţia apărute în ultimele zile mai semnalează şi intensificarea activităţii de cercetare în sistemul de învăţământ. Nu întâmplator asistăm acum la o adevărată explozie a numărului de cereri de brevete depuse de universităţi.
În anii ’80, acestea erau înca o raritate.