Ce tip de alegeri vor fi alegerile din 2012?

Teoreticianul politic William Galston analizează într-o nouă lucrare contextul în care se vor desfăşura alegerile generale în acest an în SUA.

Potrivit d-lui Galston, ele s-ar modela mai mult ca un referendum asupra preşedintelui Obama, a performanţelor sale politice.

El crede că 2012 va fi similar lui 2004: mai mult o ”mobilizare electorală clasică” decât una care să implice convingerea electorilor indecişi şi a celor independenţi.

Analiza lui William Galston, fost consilier politic al preşedintelui Clinton, expert în politică internă, campanii politice şi electorale, examinează, între altele, starea de spirit a naţiunii americane.

El crede că, în ciuda unei tendinţe ascendente a optimismului faţă de toamna trecută, alegerile anului 2012 au loc pe un fond de nemulţumire şi anxietate publică.

Îngrijorările vin din sentimentul că economia s-a schimbat în mod fundamental.

Americanii au ajuns la concluzia că,pe măsura redresării sale,”modul în care va arăta şi funcţiona economia va fi foarte diferit de ceea ce a fost înaintea recesiunii”.

Americanii, spune dl Galston, cred că schimbările sunt structurale şi nu ciclice.

Teoreticianul în filozofie publică analizează dezbaterea naţională şi impactul pe care îl au economia, politica externăşi reforma sistemului de sănătate în sezonul campaniei electorale.

Economia domină spectrul preocupării electoratului american

Toate sondajele de opinie consemnează că economia domină spectrul preocupării electoratului.

Întrebaţi de Pew Research Center, 86 la sută dintre americani au plasat economia pe primul loc în ce priveşte importanţa problematicii, cu locurile de muncă venind imediat pe locul secund cu 84%.

Între ultimele preocupări se numără, prin contrast, probleme sociale fierbinţi, ca imigraţia cu 42%, avortul cu 39%, şi căsătoria între persoane de acelaşi sex 28%.

Deşi devansează problemele sociale, nici apărarea şi nici politica externă nu ajung la mai mult de 60%.

Preşedintele Obama nu primeşte decât aprobarea a 38 pînă la 45% dintre americani în ce priveşte modul în care a gestionat economia.

Majoritatea sondajelor îl plasează pe preşedintele Obama fie într-o cursă strânsă cu republicanul Mitt Romney în ce priveşte economiei ori doar cu puţin în urma lui.

Proeminenţa chestiunii economiei în 2012 induce o situaţie incomfortabilă pentru preşedinte şi sugerează că performanţele economice, între momentul prezent şi alegeri, vor avea un impact puternic, poate chiar decisiv în ce priveşte rezultatul alegerilor.

Politica fiscală,considerată de 74% din electoratul american ca foarte importantă,este o altă vulnerabilitate pentru preşedintele Obama.

El primeşte procente mici din partea publicului în ce priveşte cheltuielile guvernamentale şi deficitul bugetar, în vreme ce Mitt Romney se bucură de cel mai mare avantaj public faţă de Barack Obama pe tema cheltuielilor şi a datoriei.

Problema taxelor pentru cei bogaţi şi rolul ei în campania electorală americană

Cu toate acestea problema taxelor pentru cei bogaţi pare să echilibreze situaţia politică pentru dl Obama şi democraţi,întrucît o majoritate dintre americani cred că aceştia pledează pentru un sistem corect al taxelor.

73% dintre democraţi şi 57% dintre independenţi spun că americanii cu venituri foarte mari nu plătesc taxe suficient de mari,în vreme ce numai 38% dintre republicani sunt de acord cu această evaluare.

Obama a susţinut încă din septembrie 2011 “regula Buffet”, o cotă de taxare de cel puţin 30 la sută a veniturilor anuale ce depăşesc un milion de dolari.

Regula Buffet

Numele regulii vine de la multimilionarul Warren Buffet, care a susţinut că nu este normal ca secretara sa să aibă o rată de impozitare mai mare decât a sa şi a propus în Congres, spre stupefacţia republicanilor care îi acuză pe democraţi că îi urăsc pe cei bogaţi, creşterea taxei pentru cei mai înstăriţi dintre americani.

Directorul pentru Reforma Fiscală de la institutul think tank Centrul pentru Progresul American, Seth Hanlon explică de ce regula Buffet este un element corect şi necesar pentru reforma sistemului de taxe.

”Buffet a plătit doar 11 la sută din venitul său în taxe,mai puţin decît milioane de americani din clasa de mijloc,inclusiv secretara sa", a spus Seth Hanlon.

De ce este nevoie de regula Buffet?

Regula Buffet este extrem de necesară din cel puţin trei motive, arată dl Hanlon.

"În primul rind provocările noastre bugetare vin cu unele întrebări grele pe termen lung.Vrem să reducem deficitul exclusiv prin tăierea investiţiilor şi a serviciilor pentru populaţia americană, aşa cum a făcut Congresul până acum? Sau avem de gând să le cerem celor bogaţi să contribuie şi ei?", a mai spus dl. Hanlon.

În al doilea rînd,spune analistul American, veniturile după plata taxelor a celui un procent din topul bogaţilor a crescut cu 281 de procente în ultimele trei decenii - de 10 ori mai mult decît veniturile celor din clasa mijlocie.

Milionarii au plătit 30 la sută taxe până în anii 1990, într-o perioadă de creştere susţinută.

Aşa încât a le cere acum să plătească cel puţin tot atât nu este o uriaşă impunere.

"În al treilea rând, regula Buffet va ajuta la restaurarea credinţei populaţiei că sistemul nostru de taxe este corect sau, cel puţin, nu flagrant de incorect”, potrivit lui Seth Hanlon.

Cu privire la perspectivele ca regula Buffet să fie aplicată, Seth Hanlon reaminteşte că preşedintele Obama a făcut din regula Buffet un principiu care să ghideze reforma taxelor.

”El crede că este nevoie de o corecţie fundamentală a codului de taxe,punînd capăt clauzelor şi regulilor speciale care au condus la neplata de către milionari a contribuţiei corecte", spune Seth Hanlon.

Recent, senatorul de Rhode Island Sheldon Whitehouse şi alţi câţiva senatori au introdus proiectul de lege Paying a Fair Share, Să Plătim o Contribuţie Corectă.

Acest proiect avansează principiul regulii Buffet într-o regulă a sistemului de taxe american, cerând ca milionarii să plătească cel puţin 30% din venitul lor.

Reforma sistemului de sănătate şi ideologia

Reforma fundamentală a sistemului de sănătate este de departe cea mai mare realizare a politicii interne a preşedintelui Obama.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj ABC/Washington Post, numai 38% dintre americani susţin reforma în vreme ce 53% i se opun.

În ce priveşte ideologia, William Galston, ca şi majoritatea comunităţii analiştilor americani spune că alegerile din 2012 au loc pe fondul unui sistem politic mai polarizat ideologic decât a fost de-a lungul multor decenii.

Dacă măsurătorile standard ale ştiinţei politice sunt corecte, sistemul politic american este cel mai polarizat din 1890 încoace.

Dl Galston spune că acest fapt a remodelat deja atît campania electorală a preşedintelui cât şi pe cea a rivalului său republican.

Mobilizarea bazei alegătorilor fiecărui partid ar trebui să fie strategia ambelor campanii pentru victorie.

Dl. Galston vine chiar cu un sfat:”Campania Romney ar trebui să facă tot ce poate-reţinînd constant sprijinul bazei sale conservatoare-pentru a menţine percepţia diferenţei dintre candidat şi partid iar campania lui Obama, invers,să se asigure că alegătorii indecişi îi văd pe Romney şi partidul republican drept identici.”

Analistul american crede că, dacă echipa preşedintelui Obama reuşeşte să facă acest lucru pînă la toamnă, aceasta va face ca Mitt Romney să devină mult mai puţin acceptabil pentru un segment al electoratului, independenţii, de care fiecare candidat va avea nevoie pentru a obţine o majoritate a voturilor.

În ce priveşte probabilele rezultate din Colegiul Electoral, Mitt Romney are, potrivit lui William Galston, o misiune mai dificilă.

Analistul observă că ”există un motiv pentru care Ohio a fost atît de crucial în ultima jumătate de secol. Întrucît este (statul) cel mai reprezentativ pentru o Americă în miniatură.

"De aceea sorţii ca oricare dintre candidaţi să câştige fără a câştiga Ohio sunt mici-de fapt zero pentru Romney şi mult sub 50 de procente pentru Obama”, a mai spus analistul.