Bătălia pentru Egipt

Cine va fi viitorul preşedinte al Egiptului? O întrebare cu răspuns deschis, în pofida sondajelor.

Ultima dată când egiptenii au mers la vot, anul acesta, în scrutinul pentru parlament, cel mai mult au avut de câştigat partidele de sorginte militantă islamistă.

Acum parlamentul egiptean este dominat de acestea.

Politica viitorului Egipt depinde de ce fel de preşedinte va avea, dacă va fi unul care va acomoda majoritatea parlamentară islamistă, dacă i se va opune sau dacă va căuta un echilibru.

În plus multe depind de viitoarea constituţie acum în lucru, de cât de multă putere va avea preşedintele, dacă un preşedinte de orientare secularistă va putea sau nu să contracareze eventuale măsuri impuse de majoritatea parlamentară islamistă, ca de exemplu anularea tratatelor de pace cu Israelul.

De altfel, o cerere în acest sens a fost deja avansată şi dacă va fi finalizată, poate arunca în aer echilibrul în regiune.

În plus, viitorul preşedinte va avea de ales unde să se plaseze în raport cu armata egipteană care în prezent, controlează de fapt puterea în ţară.

Dacă armata ar putea fi dispusă să lase liber locul din faţă în politică, în schimb, cu siguranţă nu se arată gata să renunţe la diversele avantaje, inclusiv economice, de care s-a bucurat până acum.

Favoriţii la prezidenţialele din Egipt, Aboul Fotouh şi Amr Moussa

Egiptul a trecut prin lupte de stradă sângeroase ca să ajună la alegeri libere, după plecarea lui Hosni Mubarak de la putere, dar acum, în lupta pentru preşedinţie sunt doi oameni cu legături cu fostul regim, deşi iniţial, trebuia aplicată un fel de lege a lustraţiei şi niciun membru al fostului regim nu avea voie să candideze pentru funcţii publice.

Regula nu s-a aplicat nici la alegerile parlamentare şi nici acum.

Aşa se face că, în bătălie au intrat fostul ministru de externe şi şef al Ligii Arabe Amr Mussa şi fostul premier Ahmed Shafiq.

Şanse bune să ajungă în turul doi, în iunie, spun sondajele, mai au nasseristul Hamdeen Sabbahi, faimos oponent al lui Hosni Mubarak, apoi fostul lider al Fraţilor Musulmani, Abul Fotouh, dar şi Mohamed Mursi, liderului Partidului Libertate şi Dreptate, formaţiune creată de fraţii musulmani.

Aşadar, doi candidaţi vin din rândurile organizaţiei considerată radical islamistă, deşi anul trecut, purtătorul de cuvânt al Fraţilor Musulmani, Essam Aryan, declara pentru Radio România Actualităţi că organizaţia sa nu e interesată să deţină preşedinţia.

Se pare că Fraţii Musulmani s-au răzgândit între timp.

Bătălia finală se va duce, dacă nu au loc schimbări spectaculoase, între fostul şef al Ligii Arabe, Amr Mussa, văzut ca un viitor partener de dialog pentru comunitatea internaţională şi fostul lider al Fraţilor Musulmani, Abul Fotouh, care, deşi candidează ca independent, în ochii seculariştilor nu a scăpat de trecutul militant islamist.

De unul dintre aceşti doi oameni va depinde probabil şi dacă acordul de pace cu Israelul va rămâne în picioare.