A fi sau a nu fi …în spaţiul Schengen

Oficiali români din Ministerul de Interne, din cel de Externe, şi toţi reprezentanţii statului român de la parlamentari la preşedintele Traian Băsescu, pledează oriunde ajung sau în faţa tuturor oficialilor europeni care vin în România, pentru primirea ţării noastre în spaţiul Schengen.

Tema Schengen apare în discursul oficial poate la fel de des ca cea a aderării la UE acum câţiva ani.

Este firesc, de vreme ce aderarea la Schengen nu este doar un beneficiu pe care ni-l dorim ci şi o obligaţie asumată prin tratatul de aderare la UE.

Dar, dacă aderarea la UE era subiect de discuţie, înainte de 2007, şi în stradă, printre românii obişnuiţi, aderarea la Schengen pare să fie discutată mai mult în cercurile politice şi în terenul ONG-urilor ori institutelor.

Populaţia nu ştie exact ce înseamnă aderarea României la spaţiul Schengen.

Poate şi pentru că a fost bombardată, în comunicările oficiale, cu detalii tehnice ale pregătirilor pe aeroporturi, pe frontierele terestre şi maritime ori a asistat la apelurile autorităţilor la evaluare pe criterii strict tehnice şi nu politice, fără să afle exact ce înseamnă asta.

Cei care aşteaptă cu cea mai mare nerăbdare aderarea sunt, în special, transportatorii fie ei de persoane ori de mărfuri, pentru că lipsa graniţelor spre restul UE înseamnă timpi mai scurţi pentru ca marfa să ajungă la destinatar şi deci profituri crescute.

În rest, pentru români ca cetăţeni europeni, oricum libera circulaţie este un drept garantat.

Doar că, aşa cum au observat unii analişti, primirea în spaţiul Schengen i-ar putea face pe români să nu se mai simtă cetăţeni de mâna a doua ai UE, în condiţiile în care, pe lângă Elveţia, restul statelor membre Schengen sunt şi state membre UE.

Avantajele aderării la Schengen vor fi simţite direct de românii obişnuiţi atunci când vor putea trece aproape fără să îşi dea seama din România în Ungaria, de exmplu, fără cozi la vamă.

Şi o vor putea face ca orice alt cetăţean european din spaţiul Schengen, fără sentimentul că după pregătirile de aderare la UE, suntem din nou evaluaţi ca nişte şcolari, acum când vine vorba despre Schengen.

Şi siguranţa fiecărui cetăţean va cunoaşte o îmbunătăţire, dacă autorităţile vor îndeplini toate criteriile de securizare a graniţelor României care vor fi nu numai graniţe UE dar şi graniţe Schengen.

Poliţiştii români vor avea acces la baza de date Schengen, un avantaj uriaş în lupta cu criminalitatea de orice fel. În plus, tehnologia modernă care trebuie instalată pe graniţe, fie ele terestre, maritime ori aeriene (în aeroporturi), conform criteriilor Schengen, va aduce şi românilor mai multă securitate, nu va fi o protecţie doar pentru ceilalţi cetăţeni din spaţiul Schengen.

Criteriile tehnice sunt îndeplinite aproape în totalitate, susţin autorităţile

Autorităţile române cu atribuţii în domeniu, dau asigurări că criteriile tehnice sunt aproape în totalitate îndeplinite şi că România este gata de aderare. Dar un raport independent, realizat de Centrul Român de Politici Europene arată că pregătirea noastră nu este perfectă, nu este de nota 10, ci de 9, iar nota 9 ar putea să nu fie suficientă, în condiţiile în care contextul politic este destul de nefavorabil României.

Pentru că România are un călcâi al lui Ahile: mecanismul de cooperare şi verificare impus pe justiţie.

Oficial, Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar trebui să aibă nici o legătură cu evaluarea pentru primirea în Schengen, dar neputinţa României de a îndeplini criteriile necesare ca mecanismul să fie înlăturat, echivalează cu un minus la capitolul încredere.

De altfel, recent, ministrul german pentru afaceri europene Werner Hoyer a spus la Bucureşti că dacă România ar obţine ridicarea MCV, asta ar inspira încredere.

Un alt potenţial obstacol în calea aderării este teama de imigraţie în statele vestice şi reticenţa unor ţări membre, ca Franţa, după ce vara trecută, romii din România stabiliţi în Franţa, au fost în topul titlurilor în presă, când guvernul de la Paris a trecut la “repatrieri voluntare”.

Mai există şi presiunea creată, în opinia publică europeană de recenta eliminare a vizelor de călătorie pentru albanezi şi bosniaci, în cele 25 de state membre Schengen si ale Uniunii, iar aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen ar putea fi deja cam mult de digerat pentru opinia publica vestica speriata de imigratie.

Da, teoretic evaluarea se face pe criterii tehnice, dar votul final va fi unul politic, lucru recunoscut şi de autorităţile române, iar conditiile politice europene se pare că nu sunt tocmai favorabile României, aşa cum au fost în 2007, la aderarea la UE.

România are ca obiectiv aderarea la spaţiul Schengen în martie 2011 dar nu este exclus ca acest moment să fie amânat pentru toamna anului viitor, iar unii pesimisti spun chiar pentru 2012.