O Evaluare inteligentă a riscurilor scade posibilitatea să se întâmple ceva

Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește riscul ca ... citez: ” Posibilitatea de-a ajunge într-o primejdie, de-a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă”...

Așa gândesc destul de mulți tineri care apreciază că un viitor în Străinătate le poate netezi drumul și implicit diminua riscurile, sau primejdiile care le pândesc afirmarea!

Modelul nu se aplică însă și la Cristina Cordun, studentă anul întâi la fizică. A bătut la poarta proiectului ELI-NP și a fost primită, mai întâi să facă practică: ”Am văzut că aici este un mare potențial de muncă și se descoperă lucruri foarte noi și interesante și am zis că este o oportunitate să rămân în țară și să lucrez într-un asemenea institut!”

De ce? Pentru că proiectul celui mai puternic laser din lume este cel mai mare pe acest domeniu dezvoltat acum! Dovadă?... Cercetătorii din străinătate vor să lucreze la el, în timp ce românii plecați peste graniță se întorc acum pentru el!... Care ar putea fi riscul său!... Niciunul în ceea ce privește populația- dă asigurări academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” : ” Și construcția și modul de operare sunt gândite astfel încât înafara acestui centru riscurile să fie zero, conform legii!”

Un proiect al cărui potențial le-a atras atenția în urmă cu doi ani vecinilor bulgari și de atunci există un parteneriat între Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei și Universitatea din Ruse referitor la gestionarea riscurilor în cazul infrastructurilor de cercetare! Stefco Burgiev, profesor universitar de ecologie la Universitatea de la Ruse, fost prefect al districtului Ruse: ”Eli-Np este un proiect foarte interesant și din punctul de vedere al unui ecologist ca mine... Dar cel mai important: că se dovedește la fel de atractiv și pentru autorități și pentru publicul larg. În plus, pentru că este un proiect de amploare oferă celor implicați posibilitatea de a-i invăța pe oameni cum să comunice și să reacționeze în orice situație.”

Pe de altă parte, Peter Huges, profesor universitar în Marea Britanie, specialist în domeniul bancar.... crede că riscurile care se regăsesc în acest sector al economiei sunt valabile și în cazul infrastructurilor de cercetare mari, dar și că multe dintre ele devin vizibile abia după ce își fac resimțite efectele! ”Credem că teaoria noastră are potențial și în alte domenii - știință și sectorul cercetării, de exemplu – dar ne trebuie mai multe informații și rezultate experimentale. Și apoi, sigur, ne vom demonstra și teoria! Deocamdată știu foarte puține despre proiectul ELI-NP, dar sunt foarte interesat de el; altfel nu aș fi fost aici! Dacă vom putea demonstra că măsurile pentru eliminarea riscurilor aplicate într-o bancă sunt valabile și aici, iar rezultatele sunt comparabile, atunci cu adevărat am reușit ceva fantastic!”

Între timp, la noi în țară, președintele Comisiei Naționale pentru Constrolul Activităților Nucleare, Rodin Traicu, dă asigurări că dosarul ruteniu 106 poate fi deja considerat închis și până acum nu s-au raportat alte riscuri: ”- Norul de ruteniu la nivel de detecție în România a durat 5 zile, după care era sub limita de detecție! – Există și alte riscuri pentru România, în acest moment? – Ah, nu! ... Dar nici cu ruteniu nu a fost niciun risc! A fost de o mie de ori sub nivelul de alarmare!”

Și ca o concluzie: experții prezenți la conferința organizată ieri la Măgurele au observat că există o preocupare mai intensă pentru identificarea riscurilor dinafară, în timp ce acelea care se dezvoltă în interior trec adesea neobservate.