Magazinul de vise sau de cosmaruri

In lumea viselor pătrunzi fără să vrei şi dacă te duci la şcoala şi dacă stai pe o bancă in parc.

Am ales ca punct de plecare spre mai multe răspunsuri referitoare la drogurile legale oraşul Galaţi. Galaţi, pentru ca aici a fost deschis primul "magazin de vise", urmat de altele situate cat mai strategic. Unul dintre cazuri este cel al unui magazin nou-înfiinţat în apropierea Colegiului Naţional „Alexandru Ioan Cuza". In fata parcului, este un alt SpiceShop deschis pentru clienţi, dar care nu face parte din lanţul iniţial de Spice Shop-uri, manageriat de Alin Rotaru.

Acesta a declarat că produsele pe care le comercializează sunt naturale, dar a recunoscut faptul că „ele emit acelaşi senzaţii ca şi drogurile“. „Pastilele, în compoziţia lor, conţin vitamine, vitamina B5, B6. În principiu ele emit acele senzaţii ca şi drogurile. Dar sunt chestii naturale. Nu puteţi să spuneţi ca vitamina sau cafeina este un drog. În schimb, combinate, cum sunt gândite de cei care au gândit produsele respective, au acelaşi efect“.

Magazinele de droguri legale sunt populare în Europa deoarece oferă o alternativă drogurilor de mare risc, o alternativă aparent inofensivă. Cât sunt ele de periculoase nu s-a stabilit incă. Momentan substanţele etnobotanice prezente in ierburile si pastile legale nu se află pe tabelele de substanţe interzise în România.

Unul din reprezentanţii magazinului Spice-Gold situat pe str.Maria Rosetti a declarat că produsele sunt inofensive. Clienţii acestui magazin au vârste cuprinse între 18 si 40 de ani şi sunt oameni calmi, liniştiţi si dornici de experienţe noi.
Pâna în prezent nu au existat plângeri sau reclamaţii referitoare la efecte secundare ale acestor produse.
Printre porduse se numară: ierburi (spice), ciuperci, salvie, pastile energizante şi săruri. Aceste produse sunt inscripţionate ca nu fiind destinate consumului uman.

Reprezentantul magazinul a mai declarat că este de acord cu interzicerea salviei si a halucinogenelor şi că acestea vor dispărea în scurt timp de pe rafturile magazinului. Totuşi celelalte produse sunt aprobate de Uniunea Europeană, ele fiind legale în majoritatea ţărilor. In vitrinele magazinelor de droguri legale din Brasov sunt afişate anunţuri pe care scrie că acestea funcţionează în conformitate cu prevederile Legii 339 de pe 29 noiembrie 2005.
Produsele provin din Anglia, unde în urma unor sondaje s-a demonstrat că de la deschiderea magazinelor consumul de droguri ilegale de mare risc a scăzut cu 80%.

În România există în prezent 200 de astfel de magazine în Bucuresti, Galaţi, Timişoara, Brasov, Constanţa, Tg. Mureş, Bârlad si Ploieşti. Proprietarii magazinelor şi-ar dori să primească licenţă şi să funcţioneze plătind taxe şi impozite, ca orice alt magazin.
Mai mulţi reprezentanţi au declarat că au fost ameninţaţi de traficanţii de droguri ilegale.

Poiectul: 3 deputaţi, 3 substanţe interzise : o completare la tabel

Trei deputaţi PDL au propus, printr-un proiect de modificare a Legii privind regimul juridic al plantelor si substanţelor stupefiante psihotrope, mărirea listei de substanţe psihotrope, prin includerea salviei si a Ketaminei. Deputaţii democrat-liberali Daniel Pirpiliu, Cristian Petrescu si Alin Popoviciu au declarat, intr-o conferinţă de presă, ca proiectul lor de lege oferă căi legale de acţiune pentru prevenirea si controlul consumului de substanţe psihotrope, ce pot avea implicaţii nefaste pentru consumatori. Aceştia au apreciat că libertatea de comercializare a acestor produse, la ora actuală, in România, prin intermediul magazinelor on-line sau al celor tradiţionale, face imposibil de controlat consumul de droguri şi toxicomania. Pirpiliu, Petrescu si Popoviciu au propus introducerea a 15 substanţe in categoria substanţelor psihotrope, printre acestea aflându-se Ketamina, un anestezic folosit in medicina veterinară şi in cea pediatrică, Salvia Divinorum (care are efecte psihoactive) şi nitritul de amil (substanţă folosită la tratarea anginei). Proiectul de lege urmează să fie depus la Camera Deputaţilor

Paralela România –Olanda

Sunt doua societati total diferite . In Amsterdam vanzarea de droguri legale este un surplus pentru economia tarii. Drogurile au combatut tot ce inseamna criza economica. Turistii sunt principalii consumatori. Se pare ca piata s-a dezvoltat foarte mult in Moldova. In Iasi s-a facut un studiu : de cand au aparut primele smart shopuri a scazut rata de agresivitate.
Si in Anglia se vand legal, se platesc taxe si impozite.. Nu sunt preturi foarte mici, astfel nu toata lumea isi permite sa consume.
Florin Prescurea deţine un shop în Vama Veche şi unul în Amsterdam. El declară: „In Romania se interzic ca atare anumite plante, nu se fac cercetari si analize ca in alte tari.
In Romania nu s-a facut un studiu, se merge intuitiv la produsele care se dovedesc a fi interzise. Clientii mei au varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani. Cei tineri stiu concret, persoanele in varsta vin din curiozitate. Nu exista un target tipic. Sunt deja parinti informati si prefera pt copiii lor drogurile in schimbul alcoolului. Toata lumea acuza, dar nu se demonstreaza nimic”


Statistici privind consumul de droguri în România

Statisticile ANA arată că numarul dependenţilor de droguri la nivel naţional este de aproximativ 35.000 de persoane, similar cu cel din 2005, in condiţiile in care la nivel mondial sunt inregistraţi aproximativ 200 de milioane de consumatori, iar in Europa sunt 70 de milioane.

Aproximativ 95% din consumul de droguri se inregistrează in mediul urban, Bucureştiul şi judeţele Timiş, Cluj, Iaşi, Constanţa, Braşov şi Bihor fiind cele mai expuse.

Capitala inregistrează numărul cel mai mare de toxicomani, aproximativ 29.000 de persoane, dintre care 24.000 sunt consumatori de droguri cu risc maxim, respectiv heroină. Cele mai reduse consumuri de droguri sunt inregistrate în Ialomiţa, Călaraşi, Giurgiu, Vaslui, Harghita si Sălaj.

Din punct de vedere al tipurilor de droguri, stupefiantele sintetice sunt utilizate mai ales in Transilvania, iar heroina, in Capitală.

In ceea ce priveşte transportul de droguri, Romania se află pe ruta balcanică, pe care circula opiaceele, ruta care porneste din Afganistan, cel mai mare producător de opiu, si traversează Iran, Turcia, Bulgaria şi Romînia, după care drogurile ajung în Europa de Vest.

Angel Tîlvar - declaraţie politică referitoare la drogurile legale:
Un nou efect al globalizării şi al democraţiei prost înţelese: drogurile legale. Deşi această apropiere de cuvinte este nefirească datorită semnificaţiei lor, este o expresie din ce în ce mai des întâlnita în conversaţiile tinerilor, care au descoperit o alternativă legală la consumul de droguri. Ajutaţi de legislatia insuficientă sau defectuos formulată, tinerii pot cumpara, chiar cu bon fiscal, substanţe halucinogene cu "efecte psihoactive, sedative, relaxante si euforice", asemănătoare celor obţinute în urma consumului de marijuana sau ecstasy. Fie că se comercializează pe internet sau în magazine denumite sugestiv "Smoke" sau "Magazinul de vise", sub denumirea de amestec de "plante etnobotanice" sau "aromoterapie", drogurile legale sunt recomandate de dealeri ca având rezultate garantate.

La Spitalul de Urgenţă din Focşani, s-a prezentat un tânar care folosise în exces substanţe etnobotanice. Acesta a declarat medicilor că de data aceasta a încercat o doza mai mare decât de obicei şi a început să se simtă rău, necesitând spitalizare. Potrivit medicilor, acesta este primul caz de intoxicaţie de substanţe etnobotanice, dar medicii se aşteaptă să urmeze altele, având în vedere că produsele sunt la îndemâna oricui. Îngrijorator e că, potrivit unui raport al Direcţiei de Sanătate Publică, anul trecut, 5% dintre liceenii vrânceni au recunoscut că au fumat marijuana, 1% au spus că au consumat metamfetamine, cocaină sau heroină, 6% dintre ei au declarat că li s-au oferit droguri la şcoală. De experienţe cu drogurile nu sunt straini nici elevii de gimnaziu. Acelaşi raport arată că 2% dintre aceştia au consumat droguri, iar alţi 2% au inhalat aerosoli din spray, aurolac sau alte substanţe chimice. Şi acestea sunt doar datele oficiale. Înclin să cred că realitatea este mult mai îngrijorătoare. Chiar medicii care lucrează in centrele de toxicologie recunosc faptul că: "noi ii salvăm pe moment, dar ajunşi in libertate, marea majoritate o iau de la capăt.

Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat stupefiante are reactii diverse in funcţie de drogul administrat:
- halucinaţie;
- somnolentă;
- ochi foarte roşii, pupile marite sau contractate "ca acele de gamalie" (dupa caz);
- nesiguranţă in mers;
- atitudini de prostuţ, cu rîs fară motiv;
- uită foarte repede;
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotrivă, lipsa poftei de mancare;
- fumează foarte mult;
- nerecunoaşterea viciului decît atunci cînd ajunge la un grad avansat de dependenţă;
- refuzul internării in spital.

Consumul periodic de stupefiante duce la apariţia tulburărilor respiratorii şi a constipaţiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruaţia neregulată. Din punct de vedere psihic pot apărea: anxietate, schimbări ale stării de spirit, paranoia, oboseală extremă, iritabilitate, depresie şi insomnie gravă, somn agitat şi neodihnitor. Toxicomanii sfarşesc de regulă prin sinucidere, supradoză, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal şi ciroză hepatică.

Un fost consumator de heroină ne-a declarat: "Drogurile ilegale sunt mult mai puternice decât cele legale. Heroina e cea mai puternică. Am încercat şi produsele de la magazinele de vise dar nu se compară. Sunt mai ieftine ce-i drept. Cred ca pentru începători sunt mai bune pentru ca le oferă senzaţii tari fără să creeze dependenţă. Totuşi mie nu imi plac, nu au aceleaşi efecte.Oricum drogaţii sunt inventivi, mereu în căutare de senzaţii. De exemplu au descoperit că se pot droga şi cu seminţele de zorele pe care le pot procura din orice magazin care vinde seminţe de flori. Zorelele au efect halucinogen daca le bagi in raşniţă, le macini şi bei cu apă praful rezultat."


Daca ele sunt legale, nu înseamnă însă că nu pot fi dăunătoare, că în mod automat sunt benefice organismului sau că nu pot da dependenţa. Legalitatea comercializării unui produs nu induce automat şi un aspect benefic al acestuia.

Graniţa ce desparte produsele legale de cele ilegale este foarte subţire în acest domeniu. Observatorul european pentru Droguri şi Toxicomanie a prezentat un raport anual privind situaţia drogurilor în Europa, având ca subcapitol: "Droguri noi şi tendinţe emergente". Se precizează importanţa monitorizării tendinţelor în ceea ce priveşte consumul de substanţe psihoactive noi, în vederea depistării compuşilor sau substanţelor nocive, fiind presupusă apoi introducerea lor pe lista substanţelor interzise.


Agenţia Naţională Antidrog ia în calcul interzicerea drogurilor numite Kratom şi Salvia divinorum

Agenţia Naţională Anti­drog (ANA) confirmă, oficial, că în România drogurile numite Kratom şi Salvia divinorum „nu se află pe lista substanţelor aflate sub control”. Adică pot fi comercializate şi consumate fără restricţii.
ANA ne anunţă că „va analiza oportunitatea” scoaterii în afara legii a celor două „plante”, „precum şi a altor categorii de substanţe/compuşi”.
Comerţul cu produse halucinogene a intrat şi in atenţia parlamentarilor romîni. Deputatul PD-L Nicuşor Păduraru a arătat că magazinele care vînd produse cu efecte halucinogene ar trebui controlate mai des de autoritaţi, pentru a nu mai vinde astfel de produse tinerilor. Păduraru a susţinut că, deşi tot mai multă lume acuză că aceste substanţe provoacă efecte neplacute, din partea autoritaţilor publice nu a aparut nici o reacţie.

Citeste si www.spice-gold.ro/