Dimitrie Cantemir în Biblioteca Congresului SUA

Biblioteca Congresului SUA este cea mai veche instituţie culturală a naţiunii americane şi se află chiar în spatele Capitoliului.

Aşezare simbolică, biblioteca reprezintă locul în care membrii Congresului îşi fac cercetările.

Seria studiilor de ţară vine cu descrieri şi analize ale istoriei, sistemelor sociale, economice, politice şi de securitate naţională ale ţărilor din întreaga lume.

Secţia de Carte Rară şi Colecţia Specială conţin opere monumentale a Domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir, cum ar fi "Istoria Creşterii şi Descreşterii Imperiului Otoman".

Cartea a fost scrisă în latină, în exil, între 1714 şi 1716 , când Dimitrie Cantemir era consilier al lui Petru cel Mare.

Volumul a fost publicat post-mortem, în engleză, după ce fiul lui Cantemir a adus manuscrisul la Londra.

Şeful Diviziei Europene a Bibliotecii Congresului american, Grant Harris, spune că de când a citit operele scrise de Dimitrie Cantemir, Domnitorul român îi aminteşte de preşedintele Thomas Jefferson, al 3-lea preşedinte al SUA.

Grant Harris spune despre cei doi că au fost foarte educaţi, multilingvi, lideri în vremuri tulburi, scriitori importanţi care aveau şi alte talente în comun.

Dacă Dimitrie Cantemir compunea muzică, Thomas Jefferson cânta la vioară.

Grant Harris a fost nevoit să verifice biblioteca personală a preşedintelui american pentru a vedea dacă celebrul preşedinte, principalul autor al Declaraţiei de Independenţă, Thomas Jefferson, a cunoscut opera Domnitorului Moldovei.

După ce britanicii au distrus Capitoliul şi Biblioteca Congresului în 1814, Thomas Jefferson a iniţiat refacerea Bibliotecii oferind cele 6487 de volumele din biblioteca personală, condierată una din cele mai mari şi interesante colecţii particulare din SUA.

În lista colecţiei, dl.Harris a descoperit că Jefferson avea în biblioteca sa primul volum din cele două ale traducerii franceze a "Istoriei creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman", carte publicată la Paris în 1743.

Volumul a ars împreună cu multe alte cărţi din incendiul devastator de la Capitoliu din ajunul crăciunului din anul 1851.

Biblioteca Congresului a obţinut, apoi, o copie a versiunii în engleză, "The History of the Growth and Decay of the Othoman Empire", carte publicată la London în 1734.

Cartea este prima istorie substanţială a imperiului otoman într-o limbă europeană şi a rămas textul preferat de istorie pe această temă pe parcursul întregului secol care i-a urmat.

Descoperirea lui Grant Harris este de mare valoare.

Preşedintele Thomas Jefferson cunoştea opera Domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, pe care a achizitionat-o, probabil, din perioada în care a fost reprezentantul SUA în Franţa, între 1785-1789.

Printre alte volume semnate de Dimitrie Cantemir din colecţia Bibliotecii Congresului se regăsesc:

- Kniga Systima - St Petersburg 1722 (despre religia musulmană);

- Historisch-Geographisch - und Politische Beschreibung der Moldau, nebst dem Leben des Verfassers und einer Landcharte. Frankfurt, 1771.

- Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor. Iaşi, 1835-1836.

Grant Harris, şeful Diviziei Europene a Bibliotecii Congresului SUA apreciază lucrările româneşti

DS : Care este locul culturii româneşti în divizia pentru Europa a Bibliotecii Congresului SUA ?

G.H : Avem în Biblioteca Congresului cea mai mare colecţie de volume româneşti care se află în afara României. 80 000 de volume şi adăugăm anual aproape 1000 de alte volume. Încercăm să ne asigurăm că avem colecţii universale care să arate geniul creativ românesc, volume ale românilor şi volume despre România, pentru ca aceste resurse să poată fi folosite pentru a studia România.

DS : Este bine cunoscut că aţi colaborat cu autorităţile din România şi de a fi călătorit în România.

GH : Da, în special în anii 1990. Am devenit fascinat de România în 1992 când un profesor de la Universitatea din Cluj a venit să viziteze Biblioteca Congresului pentru câteva zile. De atunci am devenit fascinat de România. Este în inima mea, astfel că pot spune că doresc să ajut la creşterea schimbului de materiale care vin în bibliotecile noastre şi care pleacă spre bibliotecile din România şi să ne ajutăm reciproc cu sfaturi.

Intrând în fascinanta Bibliotecă tebuie să ştii că poţi găsi în Camera pentru Geografie şi Hărţi cea mai mare colecţie de materiale cartografice accesibilă publicului. O trezorerie cartografică, cu 600 de hărţi ale teritoriilor româneşti, cu cea mai veche datând din 1596.

Există acolo mai mult de 35 de seturi de hărţi multiple (peste 3200) care sunt documente cartografice la scara mare şi foarte detaliată cu privire la rute de transport, geologie, tipurile de sol, păduri.

În 1972 Biblioteca Congresului a achiziţionat colecţia de hărţi Hauslab-Liechtenstein adunate la mijlocul secolului 19 de Franz Ritter von Hauslab, ofiţer în imperiul austriac specializat în cartografie.