Case pentru familiile rome

Băceşti, Ciurea, Grajduri, Crucea, Slobozia, Zece Prăjini, Petricani, Vânători sunt doar câteva dintre localităţile din judeţele Moldovei în care trăiesc importante comunităţi de romi.

Fiecare are identitatea sa, derivând din natura preocupărilor şi meşteşugurilor care le-au susţinut traiul de-a lungul timpului.

Puţine însă sunt locurile în care ţiganii de altădată – romii de astăzi – îşi duc pe mai departe ocupaţiile tradiţionale.

Este şi cazul comunităţii de romi de la Vânători – Neamţ, ale cărei preocupări ştiute din vechime, legate de prelucrarea metalelor, s-au diluat într-atât, odată cu trecerea anilor, încât doar adunarea fierului vechi şi comercializarea unor articole de încălţăminte şi îmbrăcăminte ori de uz casnic mai pot întreţine traiul de zi cu zi al celor peste 200 de suflete.

Situaţia grea pe care romii din Vânători o duc i-a împărţit în două grupuri – unul care a înţeles că singura cale este să se adapteze la viaţa ,"majorităţii” comunei, implicându-se chiar în agricultura zonei, celălalt, incapabil să se desprindă de "metehne”, rămânând ţintuit în trecut şi prins în cutume greu de surmontat.

Este şi motivul pentru care nici unul dintre ei nu este plecat "afară” şi nu riscă astfel să intre sub incidenţa discuţiilor de la Paris, de exemplu, privitoare la trimiterea acasă.

Totul, în legătură cu romii, se întâmplă pe plan local şi... pe plan local se şi acţionează.



Case pentru romi

Primăria din Vânători, cu sprijinul mai multor organizaţii neguvernamentale, a început anul trecut un proiect de construirea a unor case pentru familiile de romi aflate într-o situaţie dificilă.

Proiectul, denumit "O casă pentru viitor” şi susţinut de Habitat for Humanity și Fundația Soros cu sprijinul Fundației Vodafone România, a inclus, într-o primă fază, construirea a cinci locuinţe.

Autorităţilor locale le-a revenit sarcina de stabilire a amplasamentelor şi de creare a utilităţilor necesare pentru aceste locuinţe.

În prezent, cele cinci locuinţe au fost predate, la cheie, beneficiarilor.

Mentalitatea romă vs. mentalitatea europeană

Dincolo de natura materială a evenimentului, este de subliniat caracterul educativ – instructiv al acţiunii, realizarea spaţiilor de locuit – case cu două camere, baie şi bucătărie – fiind condiţionată de participarea la lucrări a viitorilor beneficiari şi, în general, a comunităţii rome, ceea ce a reprezentat un succes, după spusele primarului comunei, Adriana Petrariu.

Aceasta a vorbit în cadrul unui reportaj pentru Romania Actualităţi despre implicarea factorilor locali la schimbarea mentalităţii etnicilor romi.

Este vorba de cultivarea respectului pentru bunurile date în folosinţă şi pentru ajutorul primit; preţuirea banului muncit; şi nu în ultimul rând stimularea contactului cu şcoala, prezenţa copiilor şi chiar a adulţilor la orele de curs.

A fost iniţiată pentru cei mici "grădiniţa de vară” – o formă locală de atragere a copiilor de romi la activităţi specifice sezonului estival, cu accent pe latura interactiv-distractivă, tocmai pentru a trezi interesul pentru învăţătură.

"Am avut mai multe proiecte pentru familiile de romi, prin care am încercat să-i învăţăm să muncească, proiecte în cadrul cărora am cultivat legume şi plantat pomi fructiferi, i-am învăţat cum să planeze un copac în jurul casei, i-am învăţat cum să-şi întreţină şi să păstreze zona în care locuiesc cât de cât curată, să ştie să-şi spele o haină, să şie să se gospodărească" a declarat Adriana Petrariu.

"Cât priveşte participarea lor la realizarea locuinţelor, s-a dorit conştientizarea lor asupra faptului că atunci cînd muncesc sînt respectaţi şi apreciaţi şi că e de datoria lor să păstreze ceea ce singuri au realizat”, a încheiat edilul şef al comunei.

Bulibaşa este mulţumit

Faţă de toate cele întâmplate, bulibaşa Lăcătuşu Codrea se declara extrem de mulţumit şi încrezător în schimbarea mentalităţii şi obiceiurilor comunităţii pe care o conduce.

El a dat asigurări că-i va antrena "pe cei mari" şi la viitoarele lucrări ale proiectului în derulare, care prevede ca în următoarea etapă 15 case vechi ale romilor să fie reabilitate, reamenajate şi îmbunătăţite funcţional.

În felul acesta "fiecare înţelege că prin munca lui îşi poate îmbunătăţi condiţiile de viaţă", susţine bulibaşa Lăcătuşu Codrea.