Ziua internaţională a romilor

Astăzi este Ziua internaţională a romilor.

Problemele comunităţilor de romi sunt din ce în ce mai numeroase, atrag din nou atenţia reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de profil.

Segregarea şcolară, discriminarea din sistemul public de sănătate şi accesul inegal la locurile de muncă sunt în continuare cele mai grave consecinţe ale discriminării la care sunt supuşi membrii etniei.

Mai puţin de un sfert dintre tinerii romi cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani mai frecventează cursurile - arată datele publicate pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale pentru Romi.

Datele instituţiei mai spun că numai 19% dintre bărbaţii romi şi 11% dintre femei au statut de angajat. Pentru a răspunde acestor nevoi ale comunităţilor de romi, Comisia Europeană a adoptat în 2011 o strategie comună pentru statele membre, axată pe patru sectoare.

E vorba despre: educaţie, ocuparea forţei de muncă, servicii medicale şi asigurarea de locuinţe.

Chiar dacă recunoaşte, într-un interviu acordat lui Adrian Cristea, că obiectivele acestei strategii se potrivesc nevoilor populaţiei vizate, reprezentantul Organizaţiei Romani Criss, Daniel Rădulescu, atrage atenţia că autorităţile naţionale trebuie să aloce şi fonduri pentru îndeplinirea lor. Între timp, crede Daniel Rădulescu, problemele comunităţilor de romi persistă.

Daniel Rădulescu: În ultima perioadă, s-a observat că romii au probleme mari în ceea ce înseamnă accesarea serviciilor de sănătate şi, în special, serviciile de sănătate publică. În şcolile româneşti, marea majoritate a curriculelor nu are la bază ceea ce înseamnă o abordare incluzivă, vorbim de înlăturarea barierelor care să conducă la reducerea ratei abandonului şcolar.

Reporter: Avem o strategie europeană, care s-ar concentra pe aceste probleme pe care mi le-aţi expus. Avem o Agenţie Naţională pentru Romi. Se face suficient?

Daniel Rădulescu: Avem strategia care a fost adoptată în 2011, care, din punctul nostru de vedere, ca societate civilă, nu reflectă în mod special problemele cu care se confruntă populaţia de etnie romă. Plus că, dacă analizăm strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor, o să vedem că, de fapt, acolo se vorbeşte mai mult de ceea ce înseamnă populaţia de etnie romă săracă. Nu toţi romii din România sunt săraci. De exemplu, eu. Eu mă confrunt cu fenomenul de discriminare atunci când merg la serviciile de sănătate publică. Eforturi se fac. Însă va trebui să avem şi o deschidere din partea autorităţilor naţionale şi, în special, a autorităţilor centrale care să vină şi cu resurse financiare. Adică, nu este suficient doar să trecem ca resursă financiară posibilă fonduri europene, adică trebuie să punem şi noi bani, efectiv pentru implementarea măsurilor din strategie. Aşa o strategie fără buget, din punctul meu de vedere, nu are niciun rezultat palpabil.

Reporter: Care ar fi prima măsură pe care aţi adopta-o?

Daniel Rădulescu: Nu cred că aş putea să adopt o măsură, doar o singură măsură. Problematica romilor şi a populaţiei defavorizate necesită o abordare integrată, adică sănătate fără ocupare, fără educaţie este foarte greu de implementat.

Realizator: Una din cele mai numeroase comunităţi de romi din ţară, aproape 55.000 de persoane se află în judeţul Galaţi. Până la rezolvarea unor probleme concrete, spun reprezentanţii acestei comunităţi, cel mai greu de suportat sunt prejudecăţile.

Petrişor Ioan: Eu când mi-aduc aminte că mă plimbam cu troleul sau cu autobuzul, dacă mă vedea mai bruneţel, cu mustaţă, trebuia să-mi ridic mâinile sus, la autobuz ca să stau cu ambele mâini sus, agăţat, ca să nu spună că mă dau în buzunare sau fur ceva. Se uita lumea la mâini şi vă daţi seama că e un proverb: "Cunoaşte-mă, înainte să mă judeci".

Reporter: Măria Măndiţa - Timp de un an, Petrişor Ioan, profesor de limbă romanes, a dus muncă de lămurire cu fosta directoare a Şcolii nr.4 din Tecuci pentru a o convinge că face un abuz, atunci când le spune elevilor de etnie romă că limba romanes este opţională şi nu maternă. Însă o problemă şi mai mare pentru cei de etnie romnă este găsirea unui loc de muncă.

Petrişor Ioan: Deci merg la Bursa locurilor de muncă, mergeam acolo, ei ne trimiteau cu repartiţii şi acolo când ajungeam, ziceau că s-a ocupat sau nu mai e, gata. În acelaşi minut să se ocupe? Nu avea cum să se ocupe.

Reporter: O mentalitate de care s-a lovit, de multe ori, chiar şi şefa Biroului pentru romi din cadrul Prefecturii Galaţi, Viorica Gotu.

Viorica Gotu: Am citit într-o revistă la matrimoniale, caută aşa, aşa şi în final, ţigăncile să se abţină. Am luat numărul de telefon şi l-am sunat pe tip, şi în final l-am determinat să vină la Galaţi. Şi atunci i-am spus: îmi pare rău, eu sunt de etnie romă. Doamnă, în cazul ăsta, dumneavoastră contraziceţi tot ceea ce se spune şi tot ceea ce ştiu eu despre romi.

Reporter: Însă lupta cu mentalităţile greşite se dă în aceeaşi măsură şi în interiorul comunităţii de romi - spune Viorica Gotu, referindu-se la căsătoriile între minori.

Viorica Gotu: Căsătoriile acestea, care s-au făcut după Revoluţie între copii, chiar şi de 6-7 ani, au dat-o pe tradiţie şi pe obiceiuri care, de fapt, nu ţine de tradiţie şi de obiceiuri, ci ţine de prostia unora care, din dorinţa lui de a se da cât mai grandoman, începe să negocieze cu respectivul încă de la 5-6 ani.