Zborul lui Gagarin, "o performanţă deosebita"

Domnul doctor inginer Dumitru Dorin Prunariu este şi un înalt oficial în actuala Comisie ONU pentru cercetarea spaţiului cosmic, este preşedintele acestei comisii, deci este în continuare o personalitate foarte activă în acest domeniu.

Corina Negrea: Citeam chiar acum, stimaţi ascultători, o ştire foarte frumoasă de pe Agenţia Reuters. Gagarin este citat spunând: "Întreaga mea viaţă pare să fi fost un moment perfect.".

Aşadar, 50 de ani de la zborul lui Yuri Gagarin în spaţiul cosmic. Aveaţi 16 ani când a murit. Eraţi mult mai mic când aţi zburat în spaţiul cosmic.

Dumitru Dorin Prunariu: Da, aveam nouă ani când a zburat.

Corina Negrea: Aveaţi nouă ani, exact. Cum vă amintiţi momentul acela?

Dumitru Dorin Prunariu: Eram la Braşov cu mama mea acasă şi cu sora mea, care avea şapte ani pe atunci, şi ascultând radio, dimineaţa, dintr-o dată s-au întrerupt alte emisiuni şi s-a anunţat cu o voce gravă că un prim cetăţean al planetei noastre a zburat în spaţiul cosmic.

Nu am înţeles exact semificaţia adevărată a acestui element, pentru că eram mic, dar din gravitatea speakerului am înţeles că era un lucru într-adevăr foarte important.

Şi, după o perioadă, mai mult de o oră, cam o oră şi jumătate, în sfârşit auzim că a aterizat în condiţii de siguranţă.

Ei, Yuri Gagarin devenea primul cetăţean al planetei care a efectuat un zbor în spaţiul extraatmosferic. A efectuat rotaţie completă în jurul pământului, la bordul unei nave cosmice, într-un interval de timp de 108 minute.

Corina Negrea: Acuma sigur că la performanţa la care s-a ajuns astăzi poate să pară minor, dar ce semnificaţie avea pentru acea perioadă această rotaţie completă în jurul pământului?

Dumitru Dorin Prunariu: În primul rând, utilizarea unei tehnologii spaţiale, pentru a trimite în siguranţă un om în spaţiul cosmic şi pentru a-l aduce înapoi îl reprezenta o performanţă deosebită.

Să nu uităm că în acea perioadă de plin de război rece acest lucru a alarmat puternic partea americană, iar semnalul de alarmă tras de lansarea lui Gagarin a făcut ca americanii să încerce şi ei să lanseze un prim astronaut.

Corina Negrea: Ceea ce s-a şi întâmplat.

Dumitru Dorin Prunariu: S-a întâmplat. În 1962, pentru că până în '62 au avut două încercări de lansare, care au fost pur balistice. Doi astronauţi, Alan Shepard şi Grissom, au fost trimişi spre spaţiul cosmic şi au coborât balistic în ocean.

Abia John Glenn, în 1962, a ocolit de trei ori Pământul şi a devenit astfel primul real astronaut american.

Corina Negrea: Dacă n-ar fi fost Gagarin, în 1961, cine ar fi fost şi când?

Dumitru Dorin Prunariu: Cineva ar fi fost, oricum. Competiţia între est şi vest era atât de puternică atunci, încât se investea sau începea să se investească puternic în domeniul spaţial. Cineva trebuia să deschidă această poartă a omului spre spaţiul cosmic şi el să fie urmat în continuare de mulţi alţi cosmonauţi.

Corina Negrea: Dar de ce au fost ruşii şi n-au fost americanii?

Dumitru Dorin Prunariu: Pentru că ruşii erau mai dezvoltaţi din punct de vede tehnologic în perioada aceea. Americanii îl aveau pe Wernher von Braun, pe care l-au adoptat...

Corina Negrea: După război...

Dumitru Dorin Prunariu: După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Wernher von Braun fiind un specialist de excepţie al celui de-al treilea Reich, iar ruşii îl aveau pe Serghei Karaleov, care era principalul constructor al sistemelor cosmice sovietice în perioada aceea, Karaleov care a venit cu multe contribuţii personale, originale, faţă de tehnologia pe care şi ei o luaseră de la nemţi şi pe care o foloseau iniţial pentru rachete balistice.

Racheta proiectată de Karaleov avea capacitatea să transporte o greutate utilă mai mare în spaţiul cosmic decât sistemele pe care le aveau în construcţie americanii.

Pe o astfel de rachetă a fost pusă o capsulă în care să fie un om în care să i se asigure toate sistemele de supravieţuire şi au reuşit această performanţă de a fi primii în acest domeniu.

Să nu uităm că până la punerea piciorului pe Lună, ruşii au fost primii în toate elementele principale ale zborurilor cosmice - primul om în spaţiul cosmic, prima femeie în spaţiul cosmic.

Corina Negrea: Primul satelit în spaţiul cosmic.

Dumitru Dorin Prunariu: Primul satelit, prima ieşire în spaţiul cosmic deschis a lui Aleksei Leonov în 1965, primul zbor spre Lună al unei sonde spaţiale şi fotografierea feţei nevăzute a Lunii.

Toate acestea au fost realizate de ruşi, până la programul Apollo, programul american, în care investindu-se atât de mulţi bani, într-un interval de timp atât de scurt, nu a putut să fie concurat efectiv de către Uniunea Sovietică.