Unele lucrări de la Deveselu, "subcontractate românilor"
Compania americană KBR care a câştigat licitaţia pentru construirea scutului antirachetă, va subcontracta firmelor româneşti o parte din lucrările de infrastructură de la Deveselu.
24 Iulie 2013, 18:56
Compania americană care a câştigat licitaţia pentru construirea scutului antirachetă la Deveselu, KBR, va subcontracta o parte din lucrările de infrastructură de la Deveselu unei firme din România, a declarat Andy Summers, preşedinte al diviziei infrastructură din cadrul companiei americane.
AUDIO: Interviu realizat cu Andy Summers, preşedinte al diviziei infrastructură KBR.
Reporter: Care este rolul companiei KBR în proiectul privind construcţia sistemului de apărare antirachetă din Europa?
Andy Summers: Responsabilitatea KBR este de a asigura ingineria şi managementul de proiect pentru transferul sistemului antirachetă de la un sistem pe mare din Statele Unite la unul pe uscat în România. Asta înseamnă că un sistem antirachetă care avea iniţial ca fundaţie ambarcaţiuni maritime este acum transferat în România, la Deveselu, drept un sistem terestru menit să apere NATO şi aliaţii europeni, ceea ce bineînţeles că include şi România.
Reporter: Ce va face compania dumneavoastră propriu-zis în România? Ce fel de lucrări?
Andy Summers: Noi vom asigura ingineria pentru toată infrastructura de suport, incluzând drumurile, clădirile, baza propriu-zisă pe care va fi amplasat sistemul. Vom asigura ingineria şi managementul de proiect pentru toate aceste activităţi.
Reporter: Când vor începe lucrările şi cât ar urma să dureze?
Andy Summers: Lucările legate de inginerie au început deja, deci echipa de management de proiect a început să pună totul cap la cap. Avem oameni care lucrează la asta în Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Nu putem spune exact când vor începe lucrările propriu-zise în România şi, în acest moment, fiind vorba de informaţii confidenţiale, nu pot să comentez când va fi terminat sistemul antirachetă.
Reporter: Veţi subcontracta o parte din lucrările din România către firme locale?
Andy Summers: Categoric. Acesta a fost unul dintre avantajele noastre competitive. Am câştigat un contract de 134 de milioane de dolari, iar oferta noastră a inclus folosirea contractanţilor locali, pentru a ne asigura că reducem la minimum numărul de angajaţi străini necesari pentru a duce la bun sfârşit munca din România. Deci nu doar că folosim forţa de muncă din România, dar o şi vedem, de fapt, drept un avantaj competitiv.
Reporter: La ce fel de lucrări vă gândiţi să folosiţi firme sau muncitori din România?
Andy Summers: La lucrările care vor fi făcute pentru drumuri, pentru infrastructură, la clădirile de suport, sistemele de securitate şi utilităţile care vor fi folosite la faţa locului. Aceste lucrări propriu-zise vor fi făcute de un subcontractant din România care va folosi cu siguranţă muncitori români.
Reporter: Aţi decis care va fi această firmă?
Andy Summers: Ne-am decis asupra contractantului, dar ar fi nepotrivit din partea mea să vă spun despre cine este vorba în acest moment, până când nu va fi făcut un anunţ la nivel local.
Reporter: Este vorba de o singură companie?
Andy Summers: În acest moment, da. Lucrurile ar putea însă să se schimbe.
Reporter: Când ar trebui să ne aşteptăm la un anunţ în această privinţă?
Andy Summers: Nu ştiu să vă spun, dar va fi în următoarele câteva luni.
Reporter: Sunt afectate în vreun felul planurile KBR privind lucrările de la Deveselu de procesul în care este implicată firma în Statele Unite? Sunteţi acuzaţi că unii dintre angajaţii dumneavoastră au acceptat mită de la companii care încercau să subcontracteze proiecte în Irak, Afganistan şi Kuweit. Potrivit agenţiei Reuters, o curte de apel a decis săptămâna trecută că guvernul american poate cere sancţiuni mai mari de la KBR în acest caz.
Andy Summers: Nu are absolut niciun impact. Trebuie să menţionez că firma KBR este dezamăgită de rezultatul cazului în instanţă. Cu tot respectul, nu suntem de acord cu decizia curţii de apel. Este vorba de un caz foarte vechi, care s-a întâmplat în 2008. Aş vrea să revenim la subiect. Suntem foarte mândri de faptul că avem o relaţie de lungă durată cu Corpul de Ingineri ai Armatei Statelor Unite.
Este un proiect fantastic pentru noi, să transportăm sistemul antirachetă de pe coasta de est a Statelor Unite în România, ceea ce va întări graniţa de est a NATO. Suntem încântaţi de acest lucru şi de faptul că avantajul competitiv semnificativ pe care l-am avut – şi care în cele din urmă ne-a făcut să câştigăm acest contract – a fost că folosim forţă de muncă locală. Aş mai vrea să adaug că nu suntem responsabili de partea legată de arme a sistemului, nu avem nimic de-a face cu ea. Suntem responsabili pentru toată partea care ţine de structurile de sprijin şi echipamentul care practic facilitează sistemul de arme.