Ucraina "este obligată să respecte standardele democratice"

Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a participat joi, la reuniunea OSCE de la Kiev.

În discursul său din cadrul reuniunii, şeful diplomaţiei române a exprimat îngrijorarea Bucureştiului, în legătură cu folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici, declarând că România încurajează intensificarea eforturilor, în vederea identificării unei soluţii paşnice, politice, prin dialog între părţi.

Ministrul român de externe a salutat intenţia autorităţilor ucrainene, de a investiga recentele incidente şi de a-i trage la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi de încălcarea principiilor libertăţii de expresie şi de întrunire.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, ministrul român de externe şi-a exprimat convingerea că viitorul Ucrainei, vecinul şi prietenul României, se află într-o relaţie puternică cu UE.

Titus Corlăţean: A fost o zi intensă, cu foarte multe dezbateri, cu foarte multe întâlniri bilaterale organizate în marja conferinţei ministeriale.

Ziua a fost dominată, este adevărat, de poziţiile exprimate de statele participante în legătură cu evoluţiile interne din Ucraina, după ce Ucraina a suspendat procedura de semnare a Acordului de asociere.

Şi România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, s-a exprimat pe această temă în termenii conveniţi în cadrul Uniunii Europene, pentru că Ucraina, inclusiv în calitatea sa de preşedinţie în exerciţiu a OSCE, este obligată să respecte standardele democratice în materie, drepturile şi libertăţile fundamentale începând cu dreptul la liberă reunire, dreptul la liberă exprimare, protecţia jurnaliştilor, să evite folosirea forţei, folosirea excesivă a forţei de către autorităţi atunci când are de-a face cu protestatari paşnici.

Dialogul politic cu opoziţia, cu cetăţenii este singura soluţie şi am spus-o foarte clar în numele României, în numele Guvernului român: Noi credem cu convingere în viitorul european al Ucrainei, faptul că pe termen mediu şi lung evoluţiile Ucrainei sunt legate politic, economic, cultural de Uniunea Europeană fără să fie contrazise alte relaţii, unele cu caracter istoric, pe care le putem înţelege.

Separat de acest lucru, în numele României am exprimat o serie de priorităţi, aşa cum le vedem la Bucureşti, legate de activitatea OSCE.

Am pus accent foarte mult pe faptul că reglementarea conflictelor prelungite, îngheţate trebuie să rămână pe lista de priorităţi politice într-o poziţie cât mai înaltă în cadrul OSCE.

Am făcut referire, în mod explicit, evident, la reglementarea conflictului transnistrean şi aici trebuie să spun că am /exprimat/ aprecieri pentru modul în care preşedinţia ucraineană a acţionat pe parcursul lui 2013 pentru a menţine şi a promova formatul de negocieri 5+2.

Este nevoie însă de mai mult angajament politic din partea părţilor direct interesate pentru a se intra în negocierea, discutarea aspectelor sensibile de fond, cele politice din coşul III.

Evident că am pus în evidenţă şi contribuţia României în ultimul an scurs. Mă refer aici la aspecte legate de mediere.

De altfel, România a organizat o conferinţă privind medierea în spaţiul OSCE în iulie anul acesta, la Bucureşti, şi am exprimat apreciere pentru intenţia viitoarei preşedinţii a Elveţiei, a OSCE, de a avea între priorităţi tema medierii.

Per ansamblu, pot să vă spun că se conturează pentru ziua a doua a ministerialei OSCE adoptarea unor documente importante, cel referitor la procesul Helsinki 40+ care pe scurt face referire la comunitatea de securitate în spaţiul OSCE şi face referire la necesitatea reglementării conflictelor îngheţate.

Aici este extrem de important, adaug eu, şi am spus-o în intervenţia în plenul reuniunii, repectarea principiilor privind integritatea teritorială, suveranitatea, atât în cazul Republicii Moldova, atât în cazul Georgiei, şi bineînţeles, am subliniat faptul că recenta întâlnire între preşedinţii azer şi armean creează perspective pentru discuţii politice directe între cele două părţi pentru a avansa pe calea soluţionării paşnice privind conflictul din Nagorno-Karabakh.

Un al doilea document important, de această dată o declaraţie regională, care urmează să fie confirmată de către ministeriala OSCE se referă la conflictul transnistrean, la formatul 5+2. Este un document care, fără să fie extrem de ambiţios, menţine în atenţie, în prim plan acest subiect extrem de important.

Există şi alte decizii care ar urma să se adopte în ziua următoare.

Mă refer pe scurt doar la două: măsurile privind cooperarea în domeniul securităţii cibernetice. Aici România este responsabililul de dosar din partea Uniunii Europene, statelor membre UE în interiorul OSCE.

E o temă importantă şi adoptatea acestei decizii este un lucru important şi pentru România şi, bineînţeles, decizia privind tematica roma-sinti, unde, de asemenea, România este interesată.

Aţi avut şi nişte întâlniri bilaterale.

Titus Corlăţean: Au fost mai multe întâlniri bilaterale cu înaltul comisar OSCE pe tema minorităţilor naţionale. Evident că am ridicat problematica situaţiei minorităţii româneşti care trăieşte în statele din jurul României.

Am discutat şi despre situaţia din Serbia, dar şi despre situaţia şcolilor de limbă română din Transnistria, acolo unde chiar în această zi, când s-a desfăşurat prima zi a reuniunii ministeriale OSCE la Kiev, la Tiraspol a avut loc, din păcate, un nou abuz din partea "autorităţilor" - între ghilimele autorităţi - locale separatiste împotriva cadrelor didactice dintr-un liceu de limba română din Tiraspol.

Şi am spus foarte clar, aceste lucruri sunt inacceptabile şi bineînţeles că aşteptăm din partea înaltului comisar OSCE să acţioneze în continuare cu energie pe această temă. Am mai avut întâlniri bilaterale.

Poate cea mai relevantă pentru interesul opiniei publice ar fi cea cu ministrul canadian de externe în care am discutat diversele tematici de cooperare bilaterală, pentru că este o relaţie importantă şi în plan politic, şi în plan economic, dar în mod evident am discutat tematica eliminării vizelor pentru cetăţenii români care doresc să aibă acces pe teritoriul canadian.

A fost o discuţie constructivă şi am remarcat deschiderea guvernului canadian pentru o cooperare mult mai strânsă în perioada următoare, astfel încât anul următor să facem paşi serioşi înainte, mai întâi pentru includerea României pe lista, aşa-numita listă a ţărilor de origine care să permită un al doilea pas imediat, eliminarea propriu-zisă a vizelor.

Este un drept legitim al cetăţenilor români care sunt şi cetăţeni ai Uniunii Europene şi, cred eu, printr-o cooperare strânsă, asupra căreia ne-am pus de acord, putem să avansăm. În sfârşit, am avut în mod firesc o întâlnire bilaterală cu gazda acestei reuniuni, cu ministrul de externe ucrainean care asigură preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

Am reiterat aici poziţia cunoscută, cea a Uniunii Europene faţă de evoluţiile din Ucraina. Am spus foarte clar că Uniunea Europeană menţine posibilitatea, uşa deschisă pentru o viitoare semnare a Acordului de Asociere cu Ucraina, dar e nevoie de o voinţă politică foarte clară la Kiev, din acest punct de vedere.

Am discutat şi o serie de aspecte bilaterale importante şi a rămas stabilit, la invitaţia ministrul de externe ucrainean, să fac o vizită în curusl anului următor, o vizită oficială la Kiev.

Astăzi, la Chişinău s-a întâmplat un eveniment important. Cum puteţi să comentaţi decizia Curţii Constituţionale în legătură cu limba română?

Titus Corlăţean: Vreau să salut cu căldură românească această decizie, care este o decizie istorică. După 31 august 1989, atunci când s-a luat decizia legiferării grafiei latine a limbii române, în Republica Moldova, acest moment este un moment crucial.

Practic, se repară o greşeală istorică, cu conotaţii politice, atunci când Constituţia Republicii Moldova a fost modificată de o majoritate politică, la acel moment, opusă clar afirmării identităţii româneşti a fraţilor noştri de dincolo de Prut.

Este o decizie care spune foarte clar: limba de stat în Republica Moldova este limba română.

Este o decizie obligatorie, care trebuie aplicată de toate instituţiile şi respectată de toţi cetăţenii din Republica Moldova.

Şi mai este un lucru.

Iată că e o decizie care, practic, se sincronizează cu un pas extrem de important înainte al Republicii Moldova pe calea apropierii de Uniunea Europeană, în vederea unei viitoare integrări europene.

Practic, începând de astăzi, şi instituţional, constituţional, în Republica Moldova putem afirma că se vorbeşte o limbă oficială a Uniunii Europene - limba română.