"Subiectul zilei" - Invitat: Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR

Realizator: Simina Botar - Bună seara, doamnelor şi domnilor!

Din informațiile din deschiderea ședinței de guvern - care este încă în desfășurare la această oră -, transmisă public, am aflat de la miniștrii de resort că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are 34.000 de solicitări de la companii, pentru un număr de 298.000 de angajați, agențiile județene pentru plăți și inspecție socială au puțin peste 35.000 de cereri pentru șomaj tehnic.

Acestea se prelucrează. Când se va adopta rectificarea bugetară, în curând, se vor putea procesa și plățile - a spus ministrul muncii, Violeta Alexandru.

În același timp, ministrul economiei a anunțat că este funcțională procesarea digitală a cererilor pentru certificate de situație de urgență.

Acesta este subiectul la această oră. Stăm de vorbă cu domnul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Bună seara, domnule Pârvan!

Cristian Pârvan: Bună seara!

Realizator: Câte firme credeți că vor putea fi salvate în felul acesta? Mă refer și la măsura privind finanțarea șomajului tehnic din fonduri europene, și la cea a urgentării eliberării certificatelor de urgență pentru firme.

Cristian Pârvan: Acestea sunt două măsuri care sunt binevenite pentru mediul de afaceri. Această măsură cu certificatele are o procedură relativ simplă, la fel ca și cea cu șomajul, și noi suntem pe părere că în acest moment trebuie să se procedeze cât mai puțin birocratic, datorită restricţiilor pe care le știe toată lumea, având suficient timp de controale ulterior, mai ales că s-a spus foarte clar, şi oamenii de afaceri știu, că orice declaraţie pe propria răspundere, de orice fel înseamnă o asumare de răspundere în primul rând penală, în momentul în care nu este corect ceea ce ai declarat. Ca urmare, cele două măsuri, deși deocamdată insuficiente față de amploarea situației, sunt totuși nişte proceduri clare, simple și pe care mediul de afaceri le salută. Ele trebuie folosite. Aş spune că un fapt pozitiv este că semnătura electronică va deveni în felul acesta un "bun" câștigat al mediului de afaceri în fața autorităților, care după ce va trece aceasta criză vor avea puţine scuze în a spune că nu se poate pe bază de semnătură electronică să funcționăm și într-o economie normală.

Realizator: Certificatele de urgență erau eliberate până acum de Camera de Comerț a României. Credeți că va fi mai mare viteza de reacție la guvern?

Cristian Pârvan: Deocamdată, fiind pe site și declarare și cu semnătură electronică, este practic imediată. Camera de Comerț elibera certificate de forță majoră - care are o definiție clară la nivel internațional și poate fi invocată în relațiile între firme, în special între firmele din țări diferite. Şi între firmele românești, dar de bază între ţări din regiuni diferite. Certificatul de urgență este un instrument adaptat situației actuale și care dă niște drepturi, exprimate în măsura adoptată de guvern, de negociere a unor cheltuieli din partea firmelor astfel încât să-şi poată asigura baza repornirii activități - adică să nu ajungă într-o situaţie financiară care să nu-i mai poată permite reluarea activității.

Realizator: Domnule Pârvan, situația generată de această pandemie total neobișnuită pentru economie cere măsuri rapide, cum sunt și acestea despre care am vorbit ceva mai devreme. Şi totuși, ce măsuri credeți că ar trebui poate corectate sau măsuri care trebuie luate în perioada imediat următoare pentru economia noastră?

Cristian Pârvan: După părerea noastră, această criză a arătat mai clar celor care se îndoiau cum arată structura economiei românești și cea a Europei, având în vedere această idee că vom produce bunurile pe care le consumăm în alte zone ale lumii va fi revizuită. Ea s-a arătat foarte severă cu noi toți atunci când am constatat că nu putem să producem nimic, nici măcar acea banală mască, dar a arătat totodată, după părerea noastră, și puterea creativității românești, care nu are nevoie decât de niște conducători inteligenți și dedicați ţării, care să încerce să o valorifice. Şi spun, de exemplu, roboţii folosiţi pentru dezinfecţia spitalelor, produşi în România; măştile, care doar a suficient să spună "produceţi măşti" și iată că o serie de companii s-au reprofilat și încearcă să producă aceste măști. Astăzi s-a anunțat că se va relaxa exportul de biocide, ceea ce arată că de unde aveam o criză de produse de biocide, în modul și momentul în care guvernul a declarat politică publică 'vreau biocide' au venit producătorii de biocide. Deci, cred că extinzând aceste experiențe pe care le-am trăit forţaţi de împrejurări, noi credem că, de exemplu, există alte zone în care am putea proceda la fel, și mă refer și la informatizare, dar mai concret și la ceea ce ne interesează pe toți și, deocamdată, se văd palide răspunsuri din partea Ministerului Agriculturii. Într-un an care pare a fi dificil din punct de vedere al agriculturii, dar provocator din punct de vedere al necesarului de hrană, ar trebui ceva similar ca politică publică să spunem: vrem să încurajăm ca în toamna acestui an să avem 2.000 de hectare de sere încălzite cu biomasă. Pentru că, vedeţi că, deşi noi facem apeluri la utilizarea biomasei, acum ministrul economiei vine şi spunem "trebuie să dăm derogare că s-au rupt circuitele şi nu avem biocombustibil să amestecăm în benzină". Deci, această situaţie ar trebui să ne ducă să regândim câteva filiere de producție care folosesc resursele naturale ale României, în primul rând hrană, pentru că următoarea problemă, indiferent de asigurările date de ministru, va fi problema hranei, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi a fapului că va trebui să fie asigurată gratis sau la prețuri foarte mici, pentru că oamenii nu vor avea venituri, și asta va fi o problemă reală în perioada următoare.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult!

(RS)