"Situaţie alarmantă" în taberele de refugiaţi sirieni
Exclusiv pentru RRA, şeful delegaţiei romane la Adunarea parlamentară a NATO, Gabriel Vlase, descrie condiţiile în care trăiesc refugiaţii la graniţa iordaniano-siriană.
Articol de Ianna Ioniţă, 25 Septembrie 2013, 10:23
Taberele de refugiaţi sirieni sunt pline, iar zilnic în fiecare dintre ele mai vine alţi 1.500 până la 2.000 de sirieni.
Situaţie devine alarmantă, iar pentru întreţinerea unei singure tabere se cheltuiesc zilnic aproape un milion de dolari.
Şeful delegaţiei romane la Adunarea parlamentară a NATO, deputatul Gabriel Vlase, vizitează în aceste zile taberele de refugiaţi ţările vecine Siriei.
El va întocmi un raport pe care-l va prezenta la reuniunea de luna viitoare a Adunării Parlamentare NATO care va avea loc la Dubrovnik, în Croaţia.
Într-un interviu în exclusivitate pentru RRA, Gabriel Vlase descrie condiţiile în care trăiesc refugiaţii la graniţa iordaniano-siriană.
Gabriel Vlase: Sunt 150.000 de oameni doar în campul acesta de la Al Zaatari. Mai sunt încă patru campuri la graniţa cu Siria.
Asta în ceea ce priveşte refugiaţii din Iordania, unde sunt cei mai mulţi, din cauza faptului conflictul civil din Siria se desfăşoară în sudul Siriei.
Este cea mai apropiată graniţă care poate fi trecută în timpul nopţii pentru refugiaţi.
Ei sunt vreo două milioane care au părăsit Siria până la ora asta, dintre care 600.000 sunt în campurile iordaniene.
Practic au crescut nişte oraşe.
Drama este că mai mult de jumătate din ei sunt copii.
Aţi discutat cu refugiaţii. Care sunt nevoile lor?
Gabriel Vlase: Sunt oameni care în general se obişnuiesc cu un trai de nivelul trei-patru. Marea majoritate sunt refugiaţi politic.
Dar sunt şi refugiaţi economic care au plecat de acasă pentru că este mai bine în tabără, în sensul că în tabără sunt condiţii medicale, cei care vor să meargă la şcoală, copiii pot să meargă la şcoală, este siguranţă.
Dorinţa lor este să se întoarcă acasă şi bineînţeles cu un rezultat favorabil în sensul că îşi doresc ca regimul actual să nu mai fie.
Refugiaţii vin zilnic? Puteţi să apreciaţi un număr?
Gabriel Vlase: O medie între 1.000-1.500-2.000, vin noaptea în general.
Ritmul este imens. Acum a mai încetinit, dar au fost perioade în care veneau 60.000 pe lună.
Sunt şi unii care se întorc, dar foarte puţini. În general ori sunt situaţii tragice acasă şi atunci şi asumă riscul să se întoarcă sau în general cei tineri care pleacă să lupte.
Cum am zis în jur de o medie de o mie, o mie şi ceva chiar două mii zilnic, doar refugiaţi sirieni.
Din punct de vedere al religiei?
Gabriel Vlase: Sunt sunniţi toţi, marea majoritate.
Există informaţii despre un eventual trafic ilegal în interiroul taberei?
Gabriel Vlase: Ca în orice comunitate, oameni şi-au găsit bineînţeles preocupări.
Fac comerţ între ei, au telefoane, au internet, comunică. Inevitabil apar şi uscăturile şi atunci, da, există, se face trafic, şi de carne vie, şi de droguri, şi cred că nu la o scară aşa mare, cum s-ar face într-un oraş liber, pentru că fiind camp are regula unei tabere cu poliţie în interior şi cumva cred că este mai dificil să desfăşori activităţi de genul acesta, când stai toată ziua cu maşinile cu poliţie printre corturi.
Este un efort imens. Imaginaţi-vă că în fiecare zi ONU împreună cu iordanienii şi cu cei care participă financiar aprovizionează numai tabăra de la Al Zaatari cu patru milioane de tone de apă.
Imaginaţi-vă că apa asta intră, se distribuie, după care trebuie strânsă apa reziduală.
Se cheltuie în jur de un milion de dolari pe zi.
S-ar putea spune că nu este foarte mult în condiţiile în care cheltuieli sunt de mult mai multe ori pentru a provoca război şi a provoca situaţii de genul acesta.
Dar sunt sume considerabile.