Scăderea continuă a PIB-ului, "propice pentru extremism"

Globalizarea, situaţia economică şi socială sau, în unele cazuri, calculele şi strategiile politice sunt factori care, în opinia specialiştilor, creează premisele apariţiei unor atitudini şi acţiuni influenţate de curente extremiste.

Perioada interbelică poate sta exemplu în acest sens.

Sociologii au explicat că tocmai condiţiile grele de viaţă de atunci au dus la o explozie a extremismului de dreapta.

Europa de astăzi funcţionează, însă, după alte tipare, cu un pol de influenţă pentru cele 27 de state membre ale Uniunii la Bruxelles.

O întrebare adresată analistului de politică externă Cristian Mititelu a fost dacă cele întâmplate în ultimii ani în Europa reprezintă cu adevărat un context favorabil pentru dezvoltarea extremismului pe continent.

Cristian Mititelu: Atunci când în situaţii de criză PIB-ul scade timp de doi, trei, patru ani, terenul este propice pentru apariţia unui extremism de dreapta sau de stânga. Deşi parte din Occident trece printr-o criză economică, partidele de stânga nu au reuşit să capitalizeze, să profite de această situaţie.

Surprinde, totuşi, că vorbim de extremism de dreapta şi de sol fertil într-un număr foarte mare de ţări? În Austria, Olanda, în Suedia, în Franţa, la nivel declarativ, oamenii cred în valorile europene, însă tocmai acolo, uşor-uşor, partidele cu discurs de dreapta şi discurs radical câştigă teren şi intră chiar la guvernare.

Cristian Mititelu: Toate au un nivel de trai ridicat. În aceste ţări au sosit foarte mulţi oameni din lumea a treia, în primul rând, inclusiv din lumea islamică, ceea ce provoacă alt gen de controverse, şi, în ultimul timp, sigur că există o oarecare nemulţumire şi faţă de sosirea atâtor oameni din Europa răsăriteană. Trebuie să ne punem şi uneori în situaţia unui cetăţean care este obişnuit cu un anumit fel de viaţă, cu o anumită structură a celor care locuiesc pe strada lui, în cartierul lui.

De multe ori, la Bruxelles observăm diferenţe şi observăm că nu se ajunge la un consens întotdeauna, în condiţiile în care Bruxelles-ul ar trebui să fie tocmai factorul de echilibru. În ce măsură Bruxelles-ul îşi respectă şi reuşeşte să îşi îndeplinească acest rol?

Cristian Mititelu: Bruxelles-ul nu poate dicta celor 27 de state independente ce să facă, ce măsuri să ia pentru a combate aceste fenomene. Cred că problema se poate pune sub forma unor dezbateri şi unor discuţii deschise.

În ce măsură sunt mediile virtuale instrumente pentru curentul extremist?

Cristian Mititelu: Sunt oameni demagogi care înainte reuşeau să mobilizeze pe alţii prin discursuri sau prin apariţii în public, acum o fac sub protecţia anonimităţii sau o fac mai uşor şi mai rapid pe Internet.

Putem să ne gândim la antisemitism în Europa anului 2012?

Cristian Mititelu: Sunt cazuri de antisemitism, evident, aşa cum sunt şi cazuri de antiislamism.