România va împrumuta "mulţi bani anul viitor"

Domnule preşedinte, aţi convocat luni consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni. De ce erau aceste consultări atât de importante încât aţi făcut concesia de a convoca opoziţia separat şi aţi spus că aţi fi fost dispus să mergeţi în altă locaţie, cu titlu de excepţie, în altă locaţie decât Palatul Cotroceni?

Traian Băsescu: Pentru că am o temere legată de responsabilitatea opoziţiei, în primul rând; în al doilea rând, pentru că vin sărbătorile - cred că parlamentul îşi va încheia activitatea odată cu Crăciunul, nu pe 31 decembrie, şi încă avem restanţe foarte mari legate de obligaţiile asumate prin acordul cu FMI.

În acelaşi timp, trebuia făcută discuţia legată de dificultăţile pe Schengen, pe accesul României în Spaţiul Schengen, informând partidele care sunt cauzele. Paradoxul este că, din punct de vedere al obligaţiilor tehnice, guvernul a reuşit să obţină şi un ultim raport pozitiv, care va fi public pe 16, în timp ce eventuala neintrare în Spaţiul Schengen va fi legată de mecanismul de cooperare şi verificare. Sunt state care deja reclamă faptul că nu sunt progrese suficiente în funcţionarea justiţiei.

Deci, erau lucruri foarte importante; urgenţa însă era finalizarea sau îndeplinirea condiţionalităţilor pentru finalizarea acordului cu FMI, ceea ce înseamnă legea pensiilor, care astăzi în sfârşit a luat un aviz pozitiv de la Curtea Constituţională, deci e bună de promulgare...

Şi o veţi promulga.

Traian Băsescu: ...legea salarizării şi legea bugetului de stat. Din păcate, astăzi se confirmă ceea ce intuiam: obiectivul opoziţiei este - o spun cu toată responsabilitatea - intrarea României în derapaj.Am observat faptul că vor depune două moţiuni de cenzură - perfect democratic!

Ceea ce, prin progrămările care s-au făcut - împingerea asumării răspunderii pe legea salarizării la două săptămâni după solicitarea guvernului -, prin acţiunile prezente, nu indică decât faptul că obiectivul opoziţiei - pe care-l intuiam mai demult - este intrarea României în derapaj, pentru că sunt foarte mulţi oameni de afaceri de gen Voiculescu - poate şi mulţi alţii... Vântu, de ce nu?

Oameni de afaceri care se află în spatele lor şi care pot să-şi refacă averile măcinate de criză doar dacă România intră într-un derapaj. De fapt, este o bătălie surdă, nedeclarată, dar reală, de împingere a României în dificultate.

Dar ce legătură este între acţiunile opoziţiei, acţiuni constituţionale, moţiune de cenzură şi acest efect?

Traian Băsescu: Să ştiţi că nu partidele la putere se întâlnesc cu domnul Voiculescu, nu partidele la putere îşi propun, au ca obiectiv... - uitaţi-vă şi dvs. dacă acesta este un obiectiv de oameni responsabili: dărâmarea guvernului şi a preşedintelui, da? Deci îl declară, nu este o invenţie a mea, sunt declaraţiile lor.

Bun, dar spune-le românilor ce pui în loc, ce altă viziune ai? Să spui pur şi simplu: "dărâmarea guvernului", mizând pe ce? Pe impopularitatea guvernului şi a preşedintelui, generată de măsurile de austeritate, care au fost necesare.

Probabil cândva românii vor înţelege că fără aceste măsuri am fi fost demult în situaţia să nu mai plătim salarii şi pensii; demult! Deci este un obiectiv care este - o spun cu responsabilitate - împotriva interesului naţional. Amânarea, eşecul acordului cu FMI, nu e în regulă! Eu nu am cerut partidelor - tuturor, inclusiv PSD - decât ca cele două legi necesare închiderii obligaţiilor din acordul cu Fondul, legea salarizării şi legea bugetului de stat, să treacă în timp util - asta e tot ce am cerut!

Timp util însemnând până la 31 decembrie?

Traian Băsescu: Până la 31 decembrie. România trebuia să încaseze această tranşă în luna decembrie.

N-a fost posibil, datorită tergiversărilor - şi cu legea pensiilor, şi cu programarea pe legea salarizării, şi, implicit, cu bugetul, pentru că bugetul nu putea fi trimis fără noua lege a pensiilor şi fără legea salarizării. S-a amânat tranşa de la Uniunea Europeană, de 1,2 miliarde, pentru ianuarie, şi tranşa de la FMI, de 900 de milioane, tot pentru ianuarie. FMI are boardul pe data de 7.

Dacă România ratează şi acest board, este clară eticheta de program deraiat. Şi atunci intrăm într-o altă zodie - în zodia derapajului.

Iar lucrurile ne erau la îndemână, sau ne sunt încă la îndemână - să trecem cele două legi. O să vă mai dau un exemplu: pentru că n-am putut încasa tranşa de la Uniunea Europeană în decembrie, a trebuit să se iasă pe piaţă, pentru a se aduce banii la buget. Aveam şi datorii de plătit şi aveam şi plăţile curente ale bugetului.

S-a anticipat că nu se va putea ieşi, datorită programului Parlamentului. S-au luat cele 1,2 miliarde cu 4,8% dobândă. O dobândă bună, dar în raport cu dobânda banilor de la Uniunea Europeană, care este de maxim 3%, vă rog numai să calculăm ce înseamnă dobândă mai mare cu 1,8% la 1,2 miliarde. Acesta este un cost pe care îl plătim pentru că politicienii n-au vrut să îndeplinim în timp util condiţionalităţile.

Este riscul să se repete acest lucru în luna ianuarie, dacă România nu accesează ultima tranşă de împrumut?

Traian Băsescu: Deci, dacă noi ratăm tranşa din ianuarie, adică dacă în boardul Fondului din 7 ianuarie nu se va putea prezenta un raport că România a îndeplinit condiţionalităţile, va trebui să ieşim pe piaţă.

Dar vă asigur că va fi o explozie a dobânzii, pentru că programul va fi pur şi simplu considerat program deraiat - adică, România nu şi-a îndeplinit condiţionalităţile. Şi atunci nu ştiu, pe de-o parte, dacă vom mai găsi sumele necesare pe piaţă, iar, dacă le vom găsi, le vom găsi la dobânzi foarte mari, mult mai mari de 4,8%./asalar

Atunci, consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, cu cei din opoziţie care au venit, şi anume PSD, nu v-au adus un răspuns în legătură cu posibila lor atitudine în ultimele două săptămâni ale acestui an?

Traian Băsescu: Nu. Eu mi-am făcut datoria să-i informez. Sigur că cei care au venit nu-s de capul lor. Trebuiau să meargă la partid să-şi consolideze poziţia, dar înţeleg din comportamentul actual că îşi menţin opţiunea de a împinge ţara într-un derapaj consistent economic.

Sunt partide de stânga amândouă; nu poate spune cineva că PNL este partid de dreapta. De altfel, nici în Europa nu sunt partid de dreapta. Ei sunt situaţi în centru-stânga în toată Europa. Sunt gratulaţi cu titlul de onoare de partid de dreapta, dar e un titlu nemeritat şi prin reala aşezare a liberalismului european, dar şi prin comportament.

Ei sunt împotriva modernizării statului, sunt împotriva reducerilor de personal, sunt împotriva echilibrării finanţelor publice. Sunt mai populişti decât cei de stânga. Deci, partidele de stânga au ca obiectiv intrarea României în derapaj. Eu sunt convins că foarte mulţi dintre parlamentarii lor nu înţeleg acest lucru, sunt pur şi simplu manipulaţi.

Dar obiectivele oligarhiei financiare din spatele acestor două partide sunt ca România să fie în derapaj economic, pentru că ei atunci s-au îmbogăţit: când România a fost slabă şi incertitudinile economice mari, atunci şi-au făcut averile. Mai au nevoie de această perioadă din nou. Nu le trebuie un stat ordonat, un stat în care se respectă legea, un stat restructurat, un stat finanţat corespunzător.

Domnule preşedinte, aţi spus că împrumutul de la Uniunea Europeană şi tranşa de la FMI erau necesare - primul, în decembrie, în parte pentru plătirea unei datorii, în parte pentru cheltuielile curente. În bugetul anului viitor va mai fi nevoie de asemenea împrumuturi pentru asemenea scopuri?

Traian Băsescu: Categoric, da. România va avea un buget cu un deficit de 4,4% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 6 miliarde de euro pe care trebuie să-i împrumutăm. În acelaşi timp însă, România plăteşte serviciul datoriilor externe anterioare, care se ridică la aproape 2,8 miliarde, şi rostogoleşte datorii de alte 11 miliarde de euro.

Deci, România va împrumuta mulţi bani anul viitor, având în acelaşi timp ca obiectiv pentru sumele pe care le rostogoleşte... - şi asta probabil că cei de specialitate înţeleg; adică am de plătit 2 miliarde astăzi...

...o datorie mai veche...

Traian Băsescu: Da, şi împrumut două miliarde ca s-o plătesc, pentru că nu o produce bugetul, dar îmi adaug dobândă la creditele pe care le iau în continuare. Deci avem plăţi destule de făcut şi la anul, avem şi un buget cu deficit destul de mare - 4,4%. Vom merge înainte. Asta e realitatea.

Dar aţi spus că în anul viitor se va continua cu reducerea cheltuielilor sociale şi de personal. Cam ce cheltuieli vor fi reduse?

Traian Băsescu: În ceea ce priveşte personalul, aşa cum am spus şi ieri, trebuie trecut la o ajustare fină. S-au făcut reduceri consistente anul acesta.

Vă pot spune situaţia la sfârşitul lunii octombrie: România avea o reducere de circa 76.000 de salariaţi - deci nu posturi, salariaţi - din sectorul bugetar. Se ajunsese la 1.291.000 de salariaţi la sfârşitul lunii octombrie. Sigur, este clar că în noiembrie şi decembrie se va atinge obiectivul de reducere până la 1.290.000, dar procesul trebuie continuat, şi acum el trebuie să devină un proces calitativ de reducere a personalului.

Trebuie depistat unde mai sunt încă excedente de personal, pe de-o parte; pe de altă parte, trebuie văzută calitatea personalului din sectorul bugetar. Şi, spre exemplu, probabil ştiţi că sunt acele faimoase unităţi care gestionează bani europeni care au salarii foarte bune, adică nu există salarii mai bune în administraţia publică decât în aceste zone.

Se trage linia anului 2010 şi vedem dintre aceste unităţi care au reuşit să promoveze proiecte care să ducă la absorbţia banilor, care nu. Este clar că aici va trebui să operăm chirurgical unităţile de management unde nu s-au atras fonduri. Este clar că incompetenţa este cea care face să nu atragem fondurile europene. Şi atunci, de ce să-i mai plătim şi cu 75% mai mult la salariu şi, pe de altă parte, să-i ţinem acolo?

Dar n-ar trebui angajaţi alţii mai competenţi în loc?

Traian Băsescu: Ba da.

Şi atunci, cheltuielile de personal nu ar rămâne la fel?

Traian Băsescu: Ba da; prin concurs vor trebui angajaţi. M-aţi întrebat de nişte criterii, cum se va face. V-am dat câteva exemple de posibilă abordare. Sigur, guvernul va stabili în detaliu cum va avea abordările. Nu mai este miza cea mare reducerea masivă a cheltuielilor; miza următorului an este ajustarea, acolo unde nu s-au făcut aceste reduceri, la Ministerul de Interne şi la Ministerul de Finanţe, şi, pe de altă parte, creşterea calitativă a aparatului de stat.

Aţi spus că aţi atenţionat partidele asupra a ceea ce înseamnă împrumuturile pe care trebuie să le facem în 2011, lucru la care v-aţi referit şi în această emisiune. În ce sens i-aţi atenţionat? Că ce?

Traian Băsescu: Vreţi să repetaţi întrebarea? I-am atenţionat că...

"Am atenţionat partidele asupra a ceea ce înseamnă împrumuturile pe care trebuie să le facem în 2011".

Traian Băsescu: Este o discuţie, un subiect de discuţie, pentru că, atâta timp cât vii şi spui: "măriţi salariile, măriţi pensiile, măriţi asistenţa socială", dar tu, ca să-ţi faci plăţile actuale, împrumuţi 6 miliarde de euro, trebuie să ai o informare, pe de-o parte, a partidelor - "Măi oameni buni, ca să plătim ce plătim acum trebuie să împrumutăm bani, darămite să mărim" -, iar pe de altă parte, trebuie să recunosc că este şi un test al responsabilităţii. Adică cei care au fost la întâlnirea de la Palatul Cotroceni nu pot spune că nu ştiu. Şi atunci îţi dai seama până unde sunt dispuşi să meargă cu minciuna şi cu demagogia şi unde începe responsabilitatea acestor partide sau a acestor politicieni.

Dar de ce datoria publică de 39,5% din PIB este principalul eveniment care se întâmplă anul viitor, principala problemă legată de buget?

Traian Băsescu: Nu, principalul eveniment care se întâmplă anul viitor este reluarea creşterii economice.

Aici, declaraţia dumneavoastră a fost mult disecată ieri după-amiază, ieri seară - când se va relua creşterea economică?

Traian Băsescu: De cine a fost disecată?

De presă, inclusiv de ziare.

Traian Băsescu: Bun, este. Iar eu am afirmat în conferinţa de presă că România îşi va relua creşterea economică în semestrul II al anului 2011. Lucru bun, pentru că va fi o creştere mică, dar va marca ieşirea României din recesiune - nu din criză; nimeni n-a ieşit încă din criză, nimeni din interiorul Uniunii Europene, nimeni în lumea liberă..., în SUA. Criza economică este puternică şi, în opinia mea - rog să fiu scuzat că mă pronunţ fără a fi un politolog -, este o criză de sistem.

Trebuie să vedem ce trebuie ajustat în funcţionarea capitalismului pentru ca dezvoltările să fie sigure, durabile, pe termene foarte lungi şi să garanteze certitudini de creştere, nu explozii de creştere, după care prăbuşiri extrem de dureroase pentru populaţie. Trebuie să vedem cum stăm cu Europa socială şi cu statul social.

"Niciodată un stat nu va putea să se îngrijească de fiecare cetăţean, să aibă sub control viaţa fiecărui cetăţean şi, pe deasupra, să i-o facă şi bună. Se încearcă acreditarea ideii că statul este responsabil pentru fiecare cetăţean." Este corect citatul?

Traian Băsescu: Absolut corect.

Pentru care aspecte este responsabil statul în relaţia cu cetăţenii săi şi pentru care nu?

Traian Băsescu: Statul este responsabil de politici, politici sociale care trebuie să se încadreze în resursele pe care le are. Nevoile oamenilor pot fi mult mai mari, dar un stat are resurse limitate. Politici de dezvoltare, politici de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, politici de dezvoltare a infrastructurilor, politici de mediu, politici de educaţie, politici de sănătate - sunt reposanbilităţi ale statului.

În schimb, pentru cei care cred că putem reveni la perioada comunistă, când statul era tătucul tuturor, ai o problemă, noi, statul, noi, partidul, ţi-o rezolvăm. Te duceai la partid, aduceţi-vă aminte, şi dacă te certai cu nevasta, ajungeai la partid sau la sindicat.

Eu nu prea am ce să-mi aduc aminte.

Traian Băsescu: Da, sunteţi prea tânără, dar vă spun eu că până acolo mersese statul, încât, dacă într-o familie se certa soţul cu soţia, erau chemaţi la partid, ori el, ori ea, ori amândoi.

Deci statul era peste tot, inclusiv în aşternutul familiilor. Nu mai vorbim că şi Securitatea era destul de prezentă prin turnătoriile din bloc. Un stat democratic nu poate fi un astfel de stat, ci cel care generează politici şi fiecare cetăţean trebuie să-şi găsească locul în interiorul acestor politici. Cetăţeanul trebuie să fie responsabil pentru viaţa lui, pentru prezentul lui şi pentru viitorul lui. Este primul responsabil.

Sigur, statul nu poate crea, cum este statul român acum - şi multe alte state din UE -, nu poate crea tot timpul condiţiile necesare, ori din lipsă de resurse, ori din lipsă de inteligenţă, uneori, ori din varii motive, dar reposanbilitatea individului pentru el însuşi este majoră într-un stat democratic. Nu poate cere nimeni să fie luat sub patronajul statului, pentru că ne întoarcem la situaţia de dinainte de '89.

Când vorbim de reposansibilitate, responsabilitatea statului nu este numai pentru responsabilitatea individului, nu este numai pentru el însuşi, trece pe urmă la responsabilitatea individului pentru familia lui, responsabilitatea individului pentru comunitatea în care trăieşte şi, când tot acest set de responsabilităţi se mainfestă se manifestă la cea mai mare parte a cetăţenilor, să ştiţi că este similară cu asumarea responsabilităţii pentru interesul naţional.

Deci, cred că lucrurile sunt mult mai complicate în explicare, dar nu vom face..., nu vom fi o ţară care să progreseze consistent până când nu vom fi responasbili fiecare dintre noi pentru el însuşi.

Şi statul e responsabil să creeze condiţii egale, să spunem, nu egale din punct de vedere al fiecăruia în parte, ci...

Traian Băsescu: Vreţi să spuneţi şanse egale.

Şanse egale pentru fiecare dintre cetăţenii săi.

Traian Băsescu: Şi aici dacă discutăm, discutăm despre clientelismul politic, pe care eu l-am acuzat inclusiv la partidul din care provin, deci este clar, sunt mai multe lucruri, nu numai resaponsabilitatea fiecărui individ pentru el însuşi, pentru familia lui, pentru comunitate, dar ai valori care sunt specifice unui sistem capitalist, responsabilitatea pe toate palierele ei, justiţia socială care să nu mai lase domni ca Voiculescu, Patriciu, Vîntu şi mulţi alţii să acumuleze de la stat, iar alţii să nu aibă şansa să acumuleze de la stat, pentru că nu au suport politic.

Deci, vorbim de justiţie socială. Justiţia, ca sistem funcţional, este un alt lucru care nu este încă săvârşit în România. Nu mai vorbim de nevoia implicării societăţii civile într-un stat modern în decizie. Dar, dacă luăm relaţia guvern-sindicat, în momentul de faţă, este clar că e o relaţie proastă.

Era următoarea întrebare: ce fel de modificări trebuie operate pentru a se renunţa la această mentalitate, dacă dvs consideraţi necesar că trebuie să se renunţe? E vorba despre modificări legislative, modificări la nivelul felului de a guverna sau la nivelul mentalului colectiv?

Traian Băsescu: Cel mai important lucru este în zona politicului. Politicul trebuie să fie cel care să aibă curaj să spună românilor: Atenţie, singurul lucru pe care noi putem să-l facem este să creăm nişte condiţii în limita resurselor pe care le avem.

Dar responsabilitatea pentru viaţa voastră vă aparţine - sigur, mai puţin; sunt persoane cu handicap, sunt oameni bătrâni. Acolo statul trebuie să intervină, pentru că trebuie să fie un stat care să privească la problemele reale. Dar nu poţi să spui: hai să vă dăm venitul minim garantat, care se manifestă primordial în mediul rural, când tu ai trei milioane de hectare nelucrate.

De ce să-i spun: "Vino la tata-stat, să te ia la pieptul lui şi să-ţi dea 500 de lei pe lună, venit minim garantat" - dau nişte exemple, nu ştiu exact cât este astăzi -, în loc să-i spun: "Du-te la munca pământului, că a rămas România cu trei milioane de hectare nelucrate". Dar şi aici, ca să-i pot spune: "Du-te la munca pământului"...

Ajungem la chestiunea creării de şanse...

Traian Băsescu: ...trebuie să-i modific Codul Muncii, pentru că, aşa cum este Codul Muncii acum, practic nu-i dau şanse să muncească legal, pentru că are angajatorul mari probleme să elibereze forţa de muncă după ce nu mai are nevoie de ea în agricultură, care e o activitate sezonieră. Şi atunci tot eu, stat, trebuie să intervin să creez acele condiţii care să stimuleze angajarea sezonieră.

Poate în condiţiile astea, pentru că e vorba de angajat sezonier, nu-i tai venitul minim garantat - pentru muncitorul sezonier -, dar îi menţin venitul minim garantat şi îi spun: "Du-te la muncă, pentru că din venitul minim garantat trăieşti la limită, oricum, la limita sărăciei. Du-te şi munceşte sezonier acolo şi îţi mai adaugi ceva la venitul tău".

Deci, discutăm despre responsabilitatea statului de a crea politici. Efortul meu, efortul guvernului este de schimbare a statului. Nu vreau să politizez foarte tare emisiunea, dar este clar că suntem aşezaţi pe un stat construit în vremea FSN - apropo, n-am fost membru FSN, n-am făcut parte din prima garnitură... -, deci un stat aşezat după chipul şi asemănarea domnului Iliescu. Statul acesta nu mai poate da satisfacţie românilor. El trebuie flexibilizat şi modernizat.

Eu v-aş fi întrebat: dacă se duc să lucreze cele trei milioane de hectare, câte sunt libere, bun, ce se întâmplă cu producţia, că acolo sunt multe alte probleme?

Vorbeam despre statul social sau nu şi vă aruncasem deja o întrebare legat de şansele pe care le are cineva care s-ar apuca să muncească pământul, acela care este nelucrat, ce ar reuşi să facă şi cu rezultatele muncii sale, câtă vreme ştim câte probleme sunt în agricultură? Poate de aceea e descurajată munca în agricultură.

Traian Băsescu: Munca în foarte multe domenii este descurajată nu întotdeauna de problemele care sunt acolo, ci în primul rând de sistemul excesiv de asistenţă socială pe care România l-a dezvoltat în mod deosebit în perioada 2007-2008. Dar şi înainte. Este clar că un om, atâta timp cât primeşte un venit minim garantat de la stat, dacă nu are aplicaţie către muncă, se va mulţumi cu el. Or, trebuie să generăm soluţii de stimulare a prezenţei oamenilor în câmpul muncii.

Şi aici spuneam că este responsabilitatea statului să creeze politici. În ceea ce priveşte desfacerea produselor agricole, ca să nu evit întrebarea dvs, dincolo de problemele care sunt, că încă e prea fărâmiţat pământul, că nu sunt încă pentru micii sau foarte micii fermieri maşini agricole, marea problemă a dezvoltării centrelor de colectare este o realitate, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că sunt locuri în care să se vândă producţia agricolă.

România n-a rămas cu nici cu nici un kilogram de roşii nevândut, dimpotrivă, importă roşii, n-a rămas cu nici un kilogram de mere nevândut, dimpotrivă importăm mere, deci există cerere pe piaţă.

Sigur, după veselia privatizării tuturor sistemelor de colectare - că vorbim silozuri, până şi Piaţa de Gros din Bucureşti a fost destinată bananelor, în loc să se colecteze producţia în ea, de pepeni, de roşii, de orice, de la producătorii români - dincolo de lipsa acestei infrastructuri, este clar că guvernul, pe măsură ce va avea resurse, trebuie să stimuleze dezvoltarea unui sistem de colectare pentru a-i sprijini pe ţărani.

Pe de altă parte, trebuie dezvoltat puţin şi spiritul antreprenorial, pentru că pe banii europeni de la agricultură există bani pentru astfel de proiecte. Guvernul va trebui să-şi asume responsabilitatea să stimuleze, poate prin mici contribuţii, poate prin garanţii pentru contribuţia locală, dar antreprenorii din agricultură trebuie să acceseze fondurile europene, că pentru asta le avem.

Plecaţi mâine la Bruxelles, la Summitul european de iarnă, este un prilej de a mai discuta despre intrarea României în spaţiul Schengen. Cum credeţi că vor sta lucrurile în privinţa aceasta? Vom intra în martie 2011?

Traian Băsescu: Eu am obligaţia ca până în ultima clipă să încerc atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, sunt deja ţări care sunt extrem de nemulţumite de evoluţiile pe mecanismul de cooperare şi verificare în justiţie şi cel puţin Olanda are acest lucru în progamul de guvernare - blocarea accesului României în spaţiul Schengen dacă nu se rezolvă problemele din justiţie -, iar Franţa o ridică ca şi o condiţie extrem de severă în ultima vreme.

Sigur, la fel cum România încearcă să îşi facă un grup de aliaţi pentru susţinere, şi Franţa şi Olanda desfăşoară şi ele o ofensivă diplomatică pentru a strânge şi alte ţări în jurul lor.

Să nu fie singurele care obiectează.

Traian Băsescu: Este clar că pentru blocarea accesului nu trebuie decât o singură ţară. Şi Malta dacă ar fi, să spunem, cel mai mic membru al Uniunii Europene, dacă la momentul în care se discută subiectul în Consiliu, în CAGRE, acolo se va discuta, nu în Consiliul European, este suficient o singură opoziţie.

Dar nicio ţară nu îşi permite să facă o opoziţie fără motive.

Traian Băsescu: Nu. Dacă discutăm despre evoluţiile sistemului de justiţie românesc, nu putem spune că nu sunt motive. Marea dezbatere în momentul de faţă este în ce măsură accesul în spaţiul Schengen poate fi legat şi de alte motivaţii decât îndeplinirea condiţiilor tehnice.

În Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu este prevăzută nicio altă condiţionalitate, decât condiţia tehnică pentru acces în spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în 2006 s-a semnat un acord între Comisia Europeană şi România - ca, de altfel, şi cu Bulgaria - cu privire la acceptarea unui mecanism de cooperare şi verificare, pentru a satisface exigenţele atingerii unui standard acceptabil al funcţionării justiţiei româneşti, în mod deosebit în pocesul de combatere a corupţiei.

Deci, avem două documente. Noi susţinem că ar trebui să nu se ia decât prevederile din Tratat. Unele state spun: "Nu, mai aveţi un document anexă, pentru că nu aţi avut justiţie acceptabilă la momentul intrării în Uniunea Europeană". Deci, noi tratăm acel document anexă ca parte a Tratatului, a condiţionalităţii lor. Deci, sunt abordări juridice diferite. Cert este însă că România continuă să aibă probleme în justiţie.

Urmează un raport intermediar în ianuarie. Acela..., ce aşteptări aveţi? Cum credeţi că va arăta?

Traian Băsescu: Din păcate, în momentul de faţă nu mai sunt optimist legat de raport, ştiu primele concluzii ale celor care au făcut vizita de evaluare în luna noiembrie. Atunci arăta bine Parlamentul, arăta bine Guvernul, arăta bine DNA-ul, Parchetul General; Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acceptabil, pentru că mai erau nişte remarci cu privire la unificarea jurisprudenţei.

În schimb, era foarte puternic pus sub semnul întrebării CSM-ul, în mod deosebit legat de sarcini care să fie îndeplinite şi de perspectiva alegerilor. Din păcate, alegerile la CSM au arătat că interpretăm legea cum ne convine. Sunt trei magistraţi care sunt la al doilea mandat în CSM şi, conform legii, este permis doar un singur mandat.

Dar Senatul a respins astăzi şi o parte din celelalte candidaturi pentru CSM. Complică lucrurile?

Traian Băsescu: Nu cred că Senatul a discutat astăzi lista CSM-ului. Deci, nu ştiu să o fi discutat, ştiu că trebuia să fie discutată şi, mă tem că informaţia este corectă, nu au mai ajuns la un vot, s-a cerut o pauză şi au plecat. Deci, evoluţiile, în loc să îmbunătăţească primele constatări ale celor care au făcut evaluarea pentru un raport intermediar, în fapt, sunt negative.

Traian Băsescu: În fapt, sunt negative, pentru că între timp a apărut situaţia de la Camera Deputaţilor, de ieri, cu cazul Ridzi.

Nu prea v-a ascultat coaliţia, PDL nu prea v-a ascultat apelul.

Traian Băsescu: Discutăm şi acest subiect, numai să vă spun de ce s-a înrăutăţit situaţia. Iar astăzi la Senat, Senatul a lăsat o ceaţă totală, nici nu a votat, nici nu a respins lista CSM, nici pe cei care erau la primul mandat, deci, practic, au lăsat lucrurile fără o decizie, ceea ce este mai rău decât ar fi luat oricare din decizii.

Sigur, înţeleg, este un judecător, unul din cei trei care sunt la al doilea mandat, care a primit chiar în instanţă o hotărăre la Tribunalul Bucureşti, care arată că este ilegală o a doua candidatură, o a doua candidatură, un al doilea mandat, şi jocul a fost făcut pentru ca între timp la Curtea de Apel să se poată da un rezultat favorabil şi să se spele cu o hotărâre judecătorească legat de o ilegalitate.

Din păcate, dacă în România va putea fi servită povestea asta, la Bruxelles categoric nu. Cei care evaluează sistemul de jusjtiţie românesc să ştiţi că nu sunt nici ingineri, nici agricultori, sunt oameni care provin din justiţia celor mai avansate state, că este vorba de Germania, că este vorba de Franţa, că este vorba de Marea Britanie, oameni capabili să înţeleagă imediat şi Constituţia României şi legile sub care funcţionează, spre exemplu, în cazul nostru CSM.

Deci, nu îi vom păcăli. Dacă vom avea o abordare, spunem: suntem noi români deştepţi, trebuie să înţelegem că, aşa cum nu mai funcţionează chestiunea asta în ultimii ani, nu va funcţiona nici de această dată. Ce avem nevoie? Avem nevoie de un CSM credibil, credibil în ţară şi în străinătate.

Acest CSM are riscul de a fi compromis din punct de vedere al credibilităţii, cu atât mai mult cu cât cu privire la al doilea mandat, a trei membri din CSM, s-au pronunţat inclusiv asociaţii ale judecătorilor, care spun foarte clar: oameni buni, hai să respectăm legea, suntem noi aici.

Ştiu că orice afirmaţie legată de justiţie stârneşte ropote de mânie, dar nu pot să nu repet ce am spus ieri. Nu există nici un stat al UE în care justiţia să fi făcut atât de rău ţării pe care o reprezintă ca justiţie, cum este justiţia din România.

Ideea că eşti un Dumnezeu desprins de cooperarea cu celelalte puteri, de servirea interesului naţional, în detrimentul interesului câtorva persoane, nu poate funcţiona şi nu o acceptă nimeni. Vă rog să mă credeţi că este foarte greu să le explici unor oameni la Bruxelles cum este posibil ca judecătorii, spre exemplu, împotriva legii, să îşi mărească singuri salariile.

Ei nu înţeleg că în România unii judecători se consideră parte din sfera cerească, sunt patronii lumii, ei nu înţeleg cum este posibil ca judecătorii să încerce să interpreteze legea pentru a o încălca în dorinţa de a-şi crea lor favorea de a mai fi în CSM. Eu am avut discuţii pe acest subiect cu doamna preşedintă a CSM şi cu vicepreşedinta CSM, ca să nu se spună că vine preşedintele şi ne lansează acum nişte gogoşi.

Am avut suspiciunile mele. Dacă vă aduceţi aminte, cred că a fost undeva prin august, m-am dus la CSM cu lista de probleme pentru raportul intermediar, pe care eu îl cerusem la Comisie, contestând parte din concluziile raportului din vară. M-am dus, am discutat cu toţi judecătorii, înainte ca România să fie de acord cu acel check-list, în şapte puncte.

Consultarea a avut ca rol pregătirea acordului nostru pentru o evaluare pe cele şapte puncte. S-a spus că este în regulă, că putem face ce scrie acolo. Şi rezultatul este cel pe care îl vedem. Asta este viaţa, pot să spun; pentru că, sigur, am şi văzut reacţii de genul: preşedintele se scuză pentru un eventual eşec pe Schengen.

Eu nu mă scuz pentru nimic, am conştiinţa împăcată că ce era de executiv şi, mai ales, de o instituţie care ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Ministerul de Interne, s-a făcut.

Peste justiţie însă nu am cum să mă bag şi nici nu am cum să spun: tu poţi să candidezi, tu nu poţi. Justiţia este independentă şi de preşedinte, şi de guvern, şi de parlament. Mai mult decât atât, am văzut o ieşire publică a unui magistrat, sau am auzit, chiar venind în maşină, ieşirea asta îmi arată cât de pregătiţi sunt unii magistraţi, pentru că sunt şi magistraţi excepţionali, sunt instituţii care deja funcţionează bine, dar există printre ei şi magistraţi pregătiţi să mintă iremediabil şi cu un tupeu mult mai mare decât al politicienilor.

Era o declaraţie astăzi: păi, preşedintele este responsabil, pentru că el numeşte preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, şeful DNA-ului şi adjuncţii lor. Spre nefericirea acestui nefericit magistrat, instituţiile unde eu numesc şefii ai instituţiilor au avut şi vor avea aprecieri pozitive. Mă refer la DNA şi Parchetul General.

V-aş întreba însă altceva. Dacă Senatul nu dă un vot la timp asupra listei, ce este mai periculos sau mai nefavorabil pentru justiţia din România, faptul că CSM-ul nou nu va putea să înceapă să funcţioneze la termenul stabilit...

Traian Băsescu: La 12 ianuarie.

... sau o eventuală componenţă despre care se poate spune că ar fi discutabilă a acestui CSM?

Traian Băsescu: Cred că cel mai important lucru în raporturile noastre cu UE, dar şi în raportul instituţiilor statului cu românii este credibilitatea. Or, un CSM instalat fără a avea credibilitate, legat chiar de respectarea legii în baza căreia s-a constituit, este o instituţie care va fi lipsită de credibilitate şase ani. România nu mai poate aştepta şase ani pentru ca CSM să devină credibil.

Pe de altă parte, s-a înregistrat, ieri, episodul din Camera Deputaţilor, în care votul a fost împotriva extinderii cercetărilor în cazul fostului ministru...

Traian Băsescu: Aşa este.

... al tineretului, Monica Iacob-Ridzi, în ciuda unui apel pe care l-aţi făcut, cu doar trei sau patru ore înaintea votului.

Traian Băsescu: Asta pe de o parte. Dar a fost subiect de discuţie la întâlnirea din alianţă. Eu pot să înţeleg, pentru că nici eu nu sunt construit din piatră sau din oţel, sunt om şi eu, ca oricare, pot să înţeleg opţiunea sentimentală a colegilor.

Monica Ridzi, după ce s-a aprobat, pentru că există aprobarea pentru urmărirea penală a doamnei Monica Ridzi, este un dosar în plină desfăşurare la Parchetul General, s-a cerut o extindere, pe o inspecţie într-un calculator, pe care l-ar fi utilizat şi dânsa. Deci nu se pune problema că dosarul Ridzi este blocat. A fost blocată inspecţia calculatorului, extinderea pe evaluarea informatică sau nu ştiu cum o numesc dânşii.

Deci am discutat şi la întâlnirea cu partidele din coaliţie subiectul. Şi, vă spuneam, şi eu sunt om, înţeleg, după ce a început ancheta penală împotriva dânsei, Monica Ridzi a avut o naştere, un copil cu deficienţe, dânsa stă internată pentru o boală extrem de gravă şi înţeleg abordarea sentimentală a colegilor, mai ales că, din câte afirmă ei, este extrem de nejustificată această extindere prin Parchet, atâta timp cât şeful de la IT este în anchetă, deci putea să îi dea foarte bine datele, şi au suspectat un joc al procurorului.

Deci putea să-i dea foarte bine datele şi au suspectat un joc al procurorului. Eu vă reproduc explicaţiile lor. Asta nu justifică însă slăbiciunea. Când este vorba de interesul naţional, politicianul nu poate fi sentimental şi asta este abordarea mea.

A avut o abordare sentimentală, probabil, o abordare care îi face foarte mult rău şi doamnei Ridzi, o aşază în categoria Adrian Năstase, face foarte mult rău şi partidului de guvernământ, îl aşază în categoria PSD, şi face foarte mult rău şi României, pentru că a readus Parlamentul în vizorul instituţiilor care nu au voinţă politică în lupta împotriva corupţiei. Nu poţi să explici la Bruxelles: a fost o abordare sentimentală, doamna este bolnavă.

Un test ar fi următorul caz care este în atenţia Camerei Deputaţilor de aprobare a unor...

Traian Băsescu: Acela este mult mai dificil, pentru că, din câte ştiu...

Acolo nu vor fi abordări de genul acesta, probabil...

Traian Băsescu: Nu, dar, din câte ştiu, mi se pare că trebuie două treimi, că se solicită arestarea. Deci nu am convingerea că vă spun corect ce vă spun. Din câte ştiu, au nevoie de nişte voturi ale opoziţiei pentru a aproba urmărirea penală şi arestarea şi mă îndoiesc că opoziţia nu va rămâne, ca şi ieri, în jocul de a încerca să creeze lângă Adrian Năstase o Monica Ridzi. Vor vota împotrivă şi vor spune: uite, puterea este ca şi noi.

Rămâne de văzut. Pentru ultimele patru minute ale acestei ediţii a acestei emisiuni, domnule preşedinte, ce evaluare daţi prestaţiei guvernului în acest an? Şi credeţi că, dacă domnul Boc nu mai candidează şi, deci, nu mai devine preşedinte al principalului partid de guvernământ, va putea continua să rămână în fruntea guvernului?

Traian Băsescu: Evaluarea pe care o dau guvernului este una bună pe fond. Un guvern care a reuşit să se ridice..., cu toate stângăciile lui de comunicare, a reuşit să se ridice la înălţimea momentului, adică ceea ce nu a făcut niciun guvern până acum, să-şi sacrifice voturile pentru a reda stabilitate fiscală ţării. Cred că, din acest punct de vedere, este un guvern care şi-a făcut datoria; cu toate întârzierile lui, cu toate stângăciile de comunicare, a avut curaj să-şi asume măsurile dure, grele, care i-au adus şi guvernului, şi mie, ca susţinător al măsurilor guvernului, maximă impopularitate.

Şi suntem conştienţi de asta şi am fost conştienţi de la bun început. Pe de altă parte, discutând despre perspectivele premierului Emil Boc în fruntea PDL, uite, mi-aţi dat ocazia să spun un lucru pe care foarte puţini îl cred, pe de o parte; pe de altă parte, şi cei care îl cred ori nu au curaj să-l spună, ori le place să facă un joc. Eu nu mai cunosc de mult acest partid. Eu am plecat din acest partid când avea 13%.

Când am câştigat în 2004, PDL avea 13%. Eu, când mă duc la întâlnirile cu grupul parlamentar, mai cunosc foarte puţini dintre cei cu care am construit partidul, de la Roman în sus. Este clar că partidul a avut o creştere explozivă în care criteriile de selecţie au fost mult prea relaxate. Spre exemplu, ieri, dincolo de faptul că partidele din opoziţie au votat în favoarea Monicăi Ridzi, şi nu în favoarea solicitării...

Ei spun că nu.

Traian Băsescu: Bun. Şi PDL spune că au votat... Ştiu foarte bine jocul politic. Pot să spună ce vor; eu vă spun adevărul jocului politic - a existat un interes major la PSD şi parţial la PNL să existe un al doilea caz Năstase. Şi au contribuit şi parte din pedelişti la rezolvarea acestui obiectiv major...

Inclusiv cei care nu s-au prezentat?

Traian Băsescu: Inclusiv cei care nu s-au prezentat. Păi sunt la fel de responsabili. Deci, eu nu mai cunosc acest partid. De asemenea, când îi văd pe analiştii patriei ca la orice observaţie pe care o fac, orice spun, "Băsescu a dat o instrucţiune prin televizor", este o copilărie.

Eu continui să fac ce am făcut şi în timpul guvernului Tăriceanu - îmi manifest public poziţiile atunci când ele sunt în contradicţie cu ale majorităţii sau când există riscul ca majoritatea să aibă o acţiune pe care eu nu o apreciez a fi oportună. Nu întotdeauna eu am dreptate, nu întotdeauna mesajul meu este un mesaj de care ei au chef sau interes sau li se pare că este mesajul sau poziţia corectă. Nu avem demult o relaţie de... Mulţi dintre ei nu erau în partid când eram eu preşedinte.

Întrebarea era de fapt...

Traian Băsescu: Nu mai au, să zicem, respectul cuvenit şefului de partid. Pentru mulţi dintre ei eu n-am fost...

Au mai puţin respect?

Traian Băsescu: Eu pentru mulţi dintre ei n-am fost şef de partid. Au venit în partid după deschiderea largă a partidului.

Domnule preşedinte, din păcate timpul emisiunii noastre se încheie aici. Vă mulţumim foarte mult pentru prezenţa, astăzi, la Radio România Actualităţi, la această ediţie specială.

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.

Audio: