România "trebuie să absoarbă" fondurile pentru agricultură

Realizator: Carmen Gavrilă - Bună seara. În această seară îl avem alături de noi pe comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Bună seara, domnule comisar.

Dacian Cioloş: Bună seara.

Realizator: Noul buget multianual aduce schimbări esenţiale, inclusiv un accent mai mare pe finalitate, pe rezultat, în strânsă legătură cu ţintele din Strategia 2020. România nu a reuşit însă să atingă nici ţintele din Strategia Lisabona.

Dacian Cioloş: Da. Nu numai România. Sunt şi alte state membre care nu au reuşit să atingă aceste ţinte şi din motive subiective şi din motive obiective au avut loc nişte fenomene în economia mondială şi cu repercusiuni asupra economiei europene care au dus tocmai la o regândire a acestei strategii şi Uniunea Europeană a elaborat această strategie la orizontul 2020.

Ei, acum obiectivul este să folosim bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014 - 2020 pentru a ajuta statele membre să atingă aceste obiective care au fost fixate în Strategia Uniunii Europene 2020. De aici vine această condiţionalitate. Nu este o complicaţie pe care o doreşte Comisia Europeană, ci este o incitare a statelor membre de a focaliza resursele financiare pentru atingerea unor obiective economice care să aibă un rezultat apoi final şi în bunăstarea oamenilor.

Audio: varianta integrală a interviului cu Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură.

Realizator: Cel puţin din cum arată proiectul în propunerea Comisiei Europene, viitorul buget ar putea fi un buget mai viu, mai aplicat pe ceea ce are nevoie economia europeană în acest moment încă de criză şi dumneavoastră aţi menţionat, câtă vreme aţi fost în România în ultimele zile, acele parteneriate care urmează să fie făcute între Comisia Europeană şi statele membre în ce priveşte ce îşi propune să facă fiecare stat membru. În ce vor consta aceste parteneriate.

Dacian Cioloş: Acest buget pe care îl propune Comisia Europeană va fi un buget mai dinamic şi mai bine ţintit spre anumite obiective şi tocmai în această direcţie propunerea Comisiei este să se fixeze, să se negocieze nişte contracte de parteneriat între fiecare stat membru şi Comisia Europeană atunci când se vor negocia programele de dezvoltare regională, utilizarea fondurilor de coeziune sau Programul de Dezvoltare Rurală.

De fapt, prin Strategia Uniunii Europene la orizontul 2020 s-au fixat nişte obiective de creştere economică, nişte obiective privind stabilitatea bugetară, privind o utilizare mai eficientă a bugetelor naţionale, privind anumite reforme care trebuie făcute în statele membre pentru o eficientizare a economiilor din Uniunea Europeană şi a utilizării bugetelor naţionale. Ei, aceste elemente se vor regăsi în criteriile de condiţionalitate şi în ceea ce Comisia Europeană va negocia cu statul membru.

Din aceste obiective generale europene privind Strategia Uniunii Europene 2020, privind crearea de locuri de muncă, privind performanţa energetică, privind utilizarea resurselor regenerabile, România are anumite situaţii specifice, Portugalia altele, Polonia altele, Marea Britanie altele ş.a.m.d. şi de aceea vor exista aceste discuţii şi negocieri, însă odată ce se stabileşte de comun acord între statul membru şi Comisie că cea mai bună modalitate pentru un stat membru, cum este România, să contribuie la atingerea obiectivelor europene este prin anumite tipuri de măsuri, aceste măsuri vor fi puse în acest contract de parteneriat şi fondurile structurale europene vor fi focalizate cu precădere spre atingerea acestor obiective.

Realizator: Cumva România trebuie să-şi stabilească nişte obiective foarte clare şi să meargă cu ele la Comisia Europeană, şi nu numai la Comisia Europeană, şi ca să aibă pe ce bază să negocieze în Parlamentul European, în Consiliul European.

Dacian Cioloş: Da, România şi-a fixat deja anumite ţinte, care decurg din anumite decizii care au fost luate la nivel european în Pactul de Stabilitate şi de Creştere, de exemplu.

Realizator: Într-adevăr, dar sunt puţin generale. Trebuie să venim cu nişte ţinte mai precise?

Dacian Cioloş: Sigur, sunt obiective generale. Aceste ţinte mai precise, cred eu, se vor regăsi inclusiv în parametrii utilizării bugetului naţional, atunci când se stabileşte bugetul naţional, când se orientează în linii bugetare din bugetul naţional în anumite direcţii.

Bugetul european va veni în complementaritate la bugetul naţional, focalizându-se spre anumite din aceste obiective, care au legătură şi cu ceea ce s-a fixat la nivel european.

Realizator: Aţi spus că viitorul buget al Uniunii Europene este gândit pentru a viza rezultate, nu numai cu gândul la gradul de absorbţie a fondurilor europene. Ce înseamnă rezultate, în condiţiile în care România stă destul de prost şi la gradul de absorbţie, şi la tot ce înseamnă planificarea paşilor pe termen ceva mai lung decât ziua de mâine?

Dacian Cioloş: Cred eu că pentru a putea obţine rezultate şi a-ţi fixa ţinte atunci când se împart fondurile structurale pe diferite măsuri prin care se vor finanţa apoi proiecte, va trebui o legătură mai coerentă şi strategică între aceste diferite măsuri.

Adică, ce vrei să obţii din perspectiva eficienţei sistemului de transport sau de comunicaţii, sau a sistemului energetic, sau a producţiei agricole în anumite regiuni, sau a creării locurilor de muncă în anumite regiuni şi în anumite sectoare.

Ce obiective îţi propui stategic pe o perioadă plurianuală, pentru că asta este specificul bugetului european, are o abordare plurianuală de 7 ani, spre deosebire de bugetele naţionale, care, în general, au o abordare anuală.

Ei, aici asta înseamnă că statele membre vor trebui să aibă o abordare strategică multianuală clară şi să vizeze obţinerea anumitor rezultate. Nu este suficient să asfaltezi nu ştiu câţi kilometri de drumuri, dacă nu ai un impact economic pozitiv în anumite sectoare privind obiective pe care ţi le-ai fixat atunci când ai decis să faci anumite drumuri şi nu altele. Sau să investeşti într-o anumită parte a sectorului energetic şi nu altul.

Realizator: Credeţi că ar fi benefic? Dacă cel comunitar este multianual, de ce nu ar face şi România un buget naţional multianual, cu nişte rectificări anuale acolo unde este nevoie?

Dacian Cioloş: Sigur, sunt anumite constrângeri la nivel naţional, care probabil nu există la nivel european atunci când se calculează bugetul şi se stabileşte bugetul.

Dar eu cred că, dincolo de orice dificultate, o astfel de abordare plurianuală nu numai a unei strategii pentru un sector anume din economie sau din societate, dar şi pentru resursele financiare alocate unui sector sau altul, cred că nu ar fi decât benefică şi ar permite probabil şi o utilizare mai eficientă şi cantitativă ca sumă totală, şi calitativă a fondurilor europene.

Realizator: Aţi spus că ne lipseşte puţin, sau aşa e percepută, cel puţin la Comisia Europeană, în România ar fi o coordonare mai slabă. Credeţi că parte a soluţiei ar fi varianta vehiculată în ultima vreme, de înfiinţare a unui minister care să se ocupe doar de accesarea fondurilor europene?

Dacian Cioloş: Nu am spus că nu există coordonare, dar că reiese nevoia unei mai bune coordonări a modului cum sunt implementate diferite programe operaţionale, pentru că, de multe ori, se constată că acelaşi tip de problemă blochează sau încetineşte utilizarea fondurilor pe diferite programe operaţionale.

Şi, din această perspectivă, Comisia Europeană a sugerat României să asigure cadrul unei mai bune coordonări orizontale, care nu intră neapărat pe direcţionarea strategică a utilizării fondurilor care ţine de ministerele de linie, cât pe partea de coodonare a implementării programelor a părţii de procedură administrativă de implementare a programelor, tocmai pentru a putea reacţiona mai rapid şi mai eficient atunci când unele lucruri trebuie corectate sau simplificate sau mai bine coordonate.

Şi din acest punct de vedere sigur că un membru al Guvernului care să fie dedicat acestei coordonări şi cu greutate politică probabil că şi-ar putea aduce contribuţia. Probabil că nu ar fi singura soluţie, dar ar fi o parte a soluţiei pentru a accelera absorbţia fondurilor la nivelul plăţilor, dar şi a calităţii modului cum se absorb fondurile.

Realizator: Aţi anunţat că România, cel puţin aşa cum arată bugetul viitor în propunerea Comisiei Europene, ar putea fi unul dintre puţinele state care va primi mai mulţi bani europeni. Asta i-a făcut pe foarte mulţi deja să se caute prin buzunare, bucuroşi, ca şi cum avem deja banii aici, în România. Dar ce condiţii trebuie să îndeplinească România ca să primească aceşti bani? V-aş ruga să ne explicaţi asta inclusiv trecând prin procedurile politice.

Dacian Cioloş: Ca să fiu mai clar, sunt mai multe state membre care sunt beneficiare nete. Adică, care primesc din bugetul european mai mult decât dau la bugetul european.

Ceea ce am spus e că România e unul din puţinele state membre pentru care acest beneficiu net va creşte în următoarea perioadă bugetară, faţă de perioada actuală., atât pe politica de coeziune, cât şi pe politica agricolă şi de dezvoltare rurală.

Pe de altă parte, România e un beneficiar clar al acestor fonduri în momentul în care a efectuat plăţi pentru o anumită investiţie şi aceste plăţi au fost rambursate de Comisia Europeană.

Deci, acum, prin negocierile politice care vor avea loc privind perspectivele bugetare, nu se va face decât să se decidă care e gradul de alocare financiară către România. Dar România nu devine un beneficiar al acestor finduri decât în momentul în care i-a absorbit, i-a utilizat şi i-a investit.

Deci, de-aia cred că nu trebuie nici să se bucure românii foarte mult că vor avea scris pe hârtie o anumită sumă, pentru că dacă suma respectivă nu e concret utilizată, investită în România, ea e doar alocată, dar nu e şi utilizată de către România.

Ei, în perioada următoare, până probabil la sfârşitul anului 2012, vor avea loc discuţii între Parlamentul European şi Consiliu pe baza propunerilor Comisiei privind aceste perspective bugetare.

Şi aici sigur că, vă spuneam, România pleacă deja cu această situaţie avantajoasă, pentru că deja, prin modul cum Comisia Europeană a definit bugetului Uniunii Europene pentru perioada următoare, pe care îl propune Parlamentului şi Consiliului, România ar putea să primească mai mult în următoarea perioadă bugetară decât în perioada actuală.

Ei, acest lucru va trebui confirmat de către Parlament şi Consiliu în negiocierile care vor avea lor între aceste instituţii, deci vom şti care e alocarea financiară către România, anul viitor, după ce se va lua această decizie, dar vom şti...

Realizator: O decizie la care participă România negociind ca stat membru.

Dacian Cioloş: Sigur, România participă ca membru al Consiliului, cât şi prin europarlamentarii români care sunt membri ai Parlamentului European. Dar cu asta nu s-a rezolvat toată problema, pentru că şi acum ne putem mândri cu o alocare financiară importantă pe fonduri strcuturale, dar din care încă nu am utilizat foarte mult. Deci beneficiul final real al României e doar strict legat de ceea ce România reuşeşte să investească efectiv.

Realizator: Aş vrea să încercaţi să lămuriţi puţin chestiunea plăţilor directe în agricultură, pentru că fermierii români încă nu ştiu clar despre ce este vorba, atât în ce priveşte plăţile directe pentru micii agricultori, cât şi pentru marii fermieri. Mai este şi acea neclaritate legată de subvenţia pe un teren, ce se întâmplă cu ea dacă acel teren este vândut?

Dacian Cioloş: Subvenţia va continua să fie acordată şi după 2013. Va exista în continuare, şi după 2015, o creştere gradată a subvenţiilor în unele state membre, cum e şi cazul României, şi în acelaşi timp, va exista o scădere a subvenţiilor în alte state membre care au deja un nivel al subvenţiei foarte ridicat.

Şi deci prin scăderea subvenţiei în unele state membre cu un nivel de subvenţie ridicat acum, vom finanţa în continuare creşterea subvenţiilor în alte state membre, cum e cazul României.

Subvenţia va fi mai bine ţintită, pentru că prin măsurile pe care le vom propune vom evita să acordăm aceste subvenţii celor care doar deţin terenul, dar nu îl şi lucrează sau care sunt proprietari de teren, dar nu sunt şi agricultori şi îl şi lucrează.

Realizator: Sau îl folosesc pentru altceva, de genul aeroporturi sau cum s-a mai întâmplat.

Dacian Cioloş: Da. Vreau să fiu clar, această subvenţie nu este acordată proprietarului pământului dacă el nu e şi agricultor.

Deci nu e suficient să fii proprietar şi să iei subvenţia şi pe urmă să dai terenul în arendă la altcineva să-l lucreze. În mod normal, subvenţia, dreptul la subvenţie îl are cel care lucrează terenul, indiferent că terenul respectiv e în proprietate sau în arendă.

Şi aici vom fi foarte clari cu precizările în regulamentul european, pentru a evita să mai fie acordate subvenţii pe suprafeţe destul de mari unor proprietari de terenuri care nu şi lucrează terenul respectiv sau nu au animalele, ei să aibă animalele, să folosească anumite păşuni.

Pentru fermele mici, ce înseamnă fermă mică urmează să definească fiecare stat membru în anumiţi parametrii fixaţi la nivel european. Iar pentru aceste ferme mici, aşa cum vor fi definite deci în cazul României de către Ministerul Agriculturii, după 2013 încolo, subvenţia va fi mai simplă.

Adică controalele care se vor efectua în fermele mici pentru acordarea subvenţiei vor fi mai puţin stufoase decât pentru fermele mari, pentru că, de multe ori, situaţia e mult simplificată într-o fermă mică şi tot gradul ăsta de birocraţie e mărit, de multe ori, şi pentru că sunt controale complicate în situaţii simple, cum sunt fermele mici.

Deci aici vom veni cu propunerea unei plăţi de tip forfetară, pentru o fermă mică, în condiţii simplificate de acordare a acestor subvenţii.

Pentru fermele mari, foarte mari, de fapt e vorba de câteva sute de ferme în România care, probabil, vor fi afectate de o eventuală astfel de decizie, de plafonare a plăţilor, asta înseamnă că de la un anumit nivel în sus al subvenţiei pe fermă, de câteva sute de mii de euro în sus, aceste subvenţii nu se vor mai acorda.

Pentru că, fiind vorba de bani publici în Politica Agricolă Comună, e greu de explicat. Noi justificăm acum aceste subvenţii ca un sprijin pentru stabilizarea veniturilor agricultorilor, pentru că, vedeţi, subvenţia nu se mai dă pe producţie. Fiecare agricultor decide ce să producă în funcţie de ce poate fi vinde.

Subvenţia e acordată pentru ca ea să aibă un minim de stabilitate a venitului, să fie în continuare încurajat să facă agricultură. Şi atunci dacă subvenţia e o contribuţie la venitul agricultorilor, e foarte greu de explicat public de ce pentru anumite companii agricole foarte mari, subvenţiile sunt de câteva sute de mii de ori sau chiar milioane de euro. Asta nu înseamnă că fermele respective nu trebuie să fie în continuare susţinute să producă.

Ele vor fi susţinute şi prin această plată directă care va fi limitată, dar vor putea fi susţinute în continuare şi prin programe de investiţii prin politica de dezvoltare rurală, prin pilonul doi pentru a-şi creşte performanţa economică.

Realizator: Şi depinde de ele să acceseze acele fonduri.

Dacian Cioloş: Sigur şi, în general, fermele mari au accesat atunci când au avut nevoie şi pe programul SAPARD şi pe actualul program de dezvoltare rurală pentru investiţii, pentru că vreau să vă spun, e o diferenţă între o ţară ca Italia, Spania sau Danemarca, Olanda, deci din vechile state membre şi ţări cum sunt România, Bulgaria, Polonia.

În aceste ţări din vestul Uniunii Europene nu există aceste facilităţi de cofinanţare cu 50-60% a unor investiţiii de modernizare în ferme, aşa cum există în România.

Deci de aia, chiar dacă subvenţia e aici mai mică, ea trebuie să crească în continuare, sunt de acord, dar o altă facilitate, o facilitate pe care agricultorii în România o au, este că pot să îşi acopere o parte din investiţia în achiziţia de utilaje sau în fermă, lucru care nu se întâmplă în Occident din fonduri europene.