România mai are "mult de recuperat"

Reporter: Domnule Marsh, puteţi să estimaţi beneficiile aderării României la Uniunea Europeană?

David Marsh: Sunt extraordinare, aşa cum am putut constata de-a lungul timpului şi în cazul altor state aflate în această postură.

România începuse procesul de recuperare datorită eliminării barierelor comerciale.

De asemenea, România are un potenţial agricol şi resurse minerale care sunt importante pentru piaţa europeană, iar acest lucru ajută din punct de vedere economic.

Mai trebuie rezolvate unele probleme care ţin de administraţie, dar aderarea a contribuit şi la lupta anti-corupţie, iar în ultimă instanţă acest lucru a dus la reguli mai transparente care ar fi trebuit să atragă investitori şi să genereze creştere economică.

Reporter: Pe de altă parte, România nu a putut absorbi toţi banii care i-au fost alocaţi din fondurile europene. Care credeţi că ar putea fi cauza?

David Marsh: E o chestiune care ţine de structurile economice şi de capacitatea de a avea oameni pregătiţi care să poată face faţă chichiţelor tehnice de la Bruxelles, să ştie să interpreteze regulile în favoarea României.

Probabil că România are nevoie să pregătească aceşti oameni cu mai multă atenţie, astfel încât să poată îndeplini cerinţele foarte stricte ale Bruxellesului, prin proiecte de succes.

Aşa cum spuneam, e o problemă structurală care se poate rezolva în timp prin recrutarea oamenilor potriviţi, al căror scop va fi să se asigure că România îşi va putea majora capacitatea de absorbţie a fondurilor.

Reporter: Se poartă negocieri legate de noul buget european, iar marile economii au anunţat că nu mai sunt dispuse să contribuie cu sume la fel de mari ca până acum. Cât de mult va afecta acest lucru ţări precum România?

David Marsh: Le va afecta foarte mult şi de aceea România ar trebui să profite acum de fondurile pe care le are la dispoziţie.

Uniunea Europeană se află într-un moment de restrişte financiară din mai multe motive, nu doar din cauza monedei unice.

Unul dintre aceste motive ţine de situaţia demografică.

În cele mai multe state se înregistrează o îmbătrânire a populaţiei, iar acest lucru se răsfrânge asupra bugetelor naţionale.

Din acest punct de vedere este clar că fondurile europene nu vor mai fi la fel de generoase pe viitor.

De asemenea, nu trebuie să uităm că statele din zona euro, printre care şi Grecia, care este o economie mare după standardele UE, dar şi Portugalia sau Irlanda au devenit mai sărace.

Asta înseamnă nu doar că nu vor mai contribui cu sume mari la bugetul comun, ci şi că vor fi îndreptăţite să atragă mai multe fonduri.

Reporter: Aţi menţionat Grecia şi criza din această ţară. Care ar fi şansele ca ea să afecteze şi România şi care este imaginea de ansamblu? Este zona euro în pericol?

David Marsh: Criza va face aderarea mult mai dificilă pentru ţări ca România.

Economiile puternice vor fi mai circumspecte când se va pune problema primirii de noi membri, care nu prezintă garanţia stabilităţii.

Până la urmă sunt banii lor in joc.

Aşa că aderarea va fi foarte dificilă.

Sfatul meu ar fi ca România să depună toate eforturile pentru a îndeplini criteriile de aderare, pentru că acestea ajută oricum la îmbunătăţirea standardelor de viaţă.

Totodată, România ar trebui să se obişnuiască cu gândul că va fi nevoită să rămână în afara zonei euro mult mai mult decât susţin optimiştii.

Reporter: Dar nu credeţi că şi dacă s-ar putea, aderarea ar putea fi o afacere riscantă?

David Marsh: Riscurile sunt pentru ambele părţi.

E un risc pentru ţările care aderă pentru că sunt seduse de dobânzile mici.

România dacă se va alătura zonei euro va avea un nivel mic al dobânzilor.

Acest lucru va stimula creşterea economică pentru un an sau doi, iar locuitorii vor crede că au o monedă puternică ce le va permite să cheltuie mai mult.

Aşa că practic veţi fi seduşi de ideea de a intra într-un sistem care teoretic v-ar permite să vă întindeţi mai mult decât vă este plapuma.

Pe de altă parte, ţările stabile din zona euro au simţit pe propria piele ce poate face o ţară precum Grecia, cum poate afecta ea statele mult mai puternice.

A fost ca un virus apărut la unul din degetele de picioare, dar netratat a ajuns să afecteze şi inima, care în acest caz este Germania.

Reporter: Credeţi că România poate fi considerată stabilă în acest moment?

David Marsh: Sincer, nu. Cred că e privită ca o ţară care mai are încă mult de recuperat, unde inflaţia probabil va fi mare decât în alte state.

România este condamnată să recupereze, pentru ca are un PIB pe cap de locuitor foarte mic şi, teoretic, singura variantă ar trebui să fie creşterea, iar acest lucru presupune o inflaţie mai mare.

Per ansamblu, aderarea la zona euro poate fi o afacere bună în primii doi ani, dar aşa cum am văzut şi în cazul Greciei sau altor state, devine o problemă din ce în ce mai dureroasă.

Şi e dureros şi pentru statele stabile din inima Europei, e dureros şi pentru cele care aderă.

E ca atunci când te îmbeţi. La început te simţi bine şi te distrezi, dar apoi încep durerile de cap care s-ar putea să ţină destul de mult.

Reporter: Comisia Europeană a propus taxarea tranzacţiilor financiare ca parte a soluţiei de rezolvare a crizei financiare. Este soluţia potrivită?

David Marsh: Nu, nicidecum. Cred că e o mutare disperată, care nu poate fi aplicată dacă nu implici şi Elveţia şi Marea Britanie şi Statele Unite.

Chiar şi aşa nu sunt convins că rezultatele vor fi cele scontate.

Mă tem că este ultimul cartuş al domnului Barroso, în încercarea disperată de a obţine fonduri suplimentare. Şi nu cred că va putea produce fondurile de care ar fi nevoie.

E nevoie de sume mari pentru a menţine unitatea zonei euro, mult peste ce s-ar putea strânge prin aplicarea unei astfel de taxe.

De aceea, Comisia va trebui să-şi îndrepte atenţia în altă parte şi cel mai probabil o va face asupra plătitorului de taxe german sau din alte state a căror economie este stabilă.

Şi cred că acesta va fi momentul în care marile economii vor spune nu, chiar dacă au o orientare pro-europeană, pentru că se vor întreba la ce le foloseşte să salveze zona euro, dacă îşi vor pierde stabilitatea economică internă.