România "are potenţial" de îmbunătăţire a sistemului energetic

Vicepreşedintele american, Joe Biden, a continuat turneul său european şi după vizita în România a plecat în Cipru, unde foarte sus pe agenda convorbirilor sunt problemele energetice, mai ales după descoperirea, în apele teritoriale cipriote şi respectiv israeliene, a unor rezerve de gaz natural care ar putea diminua dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia.

Să reamintim, însă şi importanţa pe care vicepreşedintele american a acordat-o rolului României în legătură cu securitatea energetică în această parte a Europei.

Mihaela Cârstei, expert în energie şi mediu la Consiliul Atlantic, un grup de reflecţie de la Washington, a analizat discursul vicepreşedintelui american.

Mihaela Cârstei: Este un mesaj încurajator, însă incomplet.

A vorbit despre nevoia de dezvoltare de gaze de şist în România, a vorbit de nevoia de dezvoltare a conductelor petroliere şi a legăturilor cu Moldova, însă nu cred că mesajul lui a fost foarte complet, deoarece s-a axat pe doar două dintre tipurile de energie de care România dispune.

Noi avem un sistem energetic foarte divers, este unul dintre punctele de încredere pe care România trebuie să le aibă şi trebuie să continuăm să dezvoltăm acest sistem care dispune de un set de surse de energie de la cărbune la gaz, petrol, energii regenerabile, cum sunt vântul, energia solară, biomass.

Audio: Mihaela Cârstei, în dialog cu Ani Sandu

Toate aceste tipuri de energie ne pot oferi avantaje în situaţii de genul ajutând Moldova cu conexiuni, nu doar de gaz, dar şi electrice şi pentru a dezvolta o piaţă şi o structură, un sistem energetic în Europa Centarlă şi de Est din care noi suntem un hub energetic.

Cum poate România să se dezvolte din punct de vedere energetic în următoarea perioadă, inclusiv pentru a ajuta Ucraina, în situaţia actuală şi pentru a avea un rol important în regiune din acest punct de vedere?

Mihaela Cârstei: Avem multe opţiuni. Mă voi concentra pe cele imediate. Trebuie să ne asigurăm că avem un sistem legislativ care ne permite să dezvoltăm gazele de şist într-un mod care nu afectează mediul.

Acest sistem legislativ poate să servească ca şi exemplu chiar şi în Ucraina, unde se încearcă exact acelaşi lucru ca şi în România.

Al doilea pas: trebuie să ne decidem dacă vrem să facem investiţiile necesare în centrala nucleară de la Cernavodă.

Energia nucleară este o energie care nu emite gaze cu efect de seră şi avem nevoie să menţinem, cel puţin procentul actual, dacă nu chiar să creştem în portofoliul nostru energetic procentul de energie nucleară.

Trebuie să alegem un investitor, trebuie să luăm nişte decizii în următorul an, doi care să ne permită să construim reactoarele adiţionale de care avem nevoie la Cernavodă şi pe punctul trei este o expresie de care întotdeauna îmi aduc aminte când mă gândesc la eficienţa energetică, că "cea mai bună energie de care dispui este cea pe care nu o foloseşti".

România are nevoie şi are potenţial masiv de îmbunătăţire a sistemului energetic şi putem să creştem această eficienţă energetică în cadrul industriei, în producerea tipurilor de energie pe care le folosim, în transmiterea lor şi în folosirea lor.