Restrângerea libertăţii forţei de muncă "nu se justifică"

În primul său interviu de la preluarea mandatului, Angela Filote a explicat că printre priorităţile mandatului său este campania de convingere a românilor că reprezentarea lor este importantă în instituţiile europene, pentru că aproape orice lege din România vine fie direct de la UE fie este inspirată de UE.

Care sunt priorităţile şi obiectivele mandatului dvs?

Angela Filote: În mai sunt alegerile pentru Parlamentul European. Asta pentru noi este o prioritate nu pentru că am face campanie electorală, asta nu putem face, ci pentru că ne dorim ca românii, cetăţeni europeni, să-şi exercite unul dintre drepturile fundamentale, dreptul de a alege, astfel încât viitoarea Uniune Europeană să aibă şi culorile politice pe care le dau românii prin votul de pe 25 mai.

A doua prioritate este să continuăm dialogul cu cetăţenii României şi să continuăm mai ales exerciţiul de ascultare a grijilor, preocupărilor, speranţelor şi aşteptărilor de la Uniunea Europeană, astfel încât, în măsura posibilului, să răspundem cât mai mult şi cât mai bine acestor aşteptări.

În România, conform statisticilor prezentate în ultimii ani, reiese că românii nu prea ştiu ce este de fapt UE, ei se raportează într-un mod foarte bizar la Bruxelles, nu fac diferenţa între instituţii...

Angela Filote: Pe mine mă îngrijorează mai puţin faptul că românii nu cunosc diferenţele dintre instituţii, mă îngrijorează dacă simt că lucrurile se decid la Bruxelles peste capul lor, asta pentru că nu se decid peste capul lor, că la Bruxelles sunt nişte instituţii în care sunt reprezentaţi românii atât în Consiliul de Miniştri, cât şi în Parlamentul European, adică în acele două instituţii care fac legea în Uniunea Europeană.

Şi cred că aici avem şi noi un rol important de jucat, reprezentanţa Comisiei Europene, să facem ca Bruxelles-ul să fie aici, pe Vasile Lascăr 31, nu atât de departe şi să cooperăm cât mai bine cu reprezentanţii românilor din instituţiile europene, care şi ei au acelaşi rol de informare publică privind Uniunea Europeană. Mă întrebaţi cu ce se mănâncă Uniunea Europeană.

Eu aş spune că Uniunea Europeană se mănâncă pe pâine, în fiecare dimineaţă, pentru că aproape fiecare lege din România vine sau direct de la Uniunea Europeană, dacă este vorba de un regulament, sau este inspirată de Uniunea Europeană în urma negocierilor la care a participat şi România ca stat membru.

S-a vorbit multă vreme despre o aşa-zisă criză a Uniunii Europene, criză identitară, criză instituţională. În ce măsură această criză are legătură cu reprezentativitatea?

Angela Filote: Pentru mine fiecare criză este o oportunitate, deci nu cred că este neapărat rău că trecem printr-o criză care ne face să ne întoarcem la întrebările fundamentale: ce este Uniunea Europeană, de ce este bine să fim în Uniunea Europeană şi ce încercăm să construim până la urmă?

Asta este o oportunitate care trebuie folosită şi mi-aş dori foarte mult ca în această dezbatere românii să fie prezenţi.

Aş îndrăzni chiar să spun mai prezenţi decât am fost până acum, pentru că ideile pe care le auzim noi în dezbaterile cu tinerii, cu societatea civilă, cu structurile guvernamentale sunt întotdeauna idei extraordinar de bune.

Este important ca aceste idei să fie auzite şi - da! - avem o strategie pentru a încuraja românii să-şi folosească acest drept de a vota reprezentanţii lor în Parlamentul European.

De altfel, vom avea o primă dezbatere cetăţenească, aşa o numim noi, deci o întâlnire cu cetăţenii, pe 17 martie, în care Comisia Europeană va fi reprezentată chiar de comisarul român de la Bruxelles, Dacian Cioloş.

Cât de relevant sau ce simbolistică are faptul că şi noul reprezentant al Comisiei Europene la Bucureşti este român?

Angela Filote: Nu cred că este ceva special. După cum ştiţi, în Uniunea Europeană discriminarea pe baze naţionale este interzisă, aşa că atunci când se scoate acest post la concurs nu se cere să fie un cetăţean român, se cere să fie cineva care vorbeşte foarte bine limba română.

Întamplător, cetăţenii români tind să vorbească limba română mai bine decât alţi cetăţeni.

Eu m-am întors în România cu o mare bucurie, ca atunci când te întorci acasă.

Am fost plecată opt ani, dar din 1993, deci iată, de 20 de ani, lucrez la un singur proiect, la proiectul european şi la o singură parte, dacă vreţi, din acest proiect, participarea României la această construcţie europeană în care cred foarte mult.

Aţi ajuns în România într-un moment în care se adună foarte multe dosare importante,printre ele un subiect sensibil este aderarea României la spaţiul Schengen.

Comisia Europeană a spus în nenumărate rânduri că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice.

Totuşi, sunt state care se opun din punct de vedere politic. Ce poate face România ca să convingă aceste state?

Angela Filote: O să vedeţi că de-a lungul mandatului meu aici o să mă abţin cât pot eu de mult de a spune României ce ar putea să facă într-un domeniu sau altul, din simplul respect pentru statutul României de stat membru.

Deci nu mai suntem într-o logică a preaderării în care comisia îi spunea unui stat candidat ce ar putea să facă.

Ce căi are la îndemână România ca să convingă acele state?

Angela Filote: Aş vrea să spun ce va face Comisia Europeană, pentru că eu Comisia Europeană o reprezint aici.

Nu vom obosi niciodată în a spune de atâtea ori de câte ori este nevoie că România merită să adere la Schengen.

În acelaşi timp, nu am nicio îndoială că România deja ia toate măsurile, pe căi diplomatice, necesare astfel încât aderare la spaţiul Schengen să poată să aibă loc cât mai repede.

Cred că este un lucru foarte bun că toate forţele politice din România sunt în consens pe această temă şi toate contribuie.

Dincolo de căile diplomatice, în baza legislaţiei europene, există posibilităţi pentru România să reclame, într-un fel sau altul, dacă alte state se opun. Nu echivalează asta cu împiedicarea României să aplice, şi a UE, să aplice acest tratat?

Angela Filote: Ceea ce se prevede în tratate este că toate statele membre în spaţiul Schengen, deci în unanimitate, trebuie să fie de acord cu aderarea.

Nimic nu le împiedică pe acestea să ia o decizie în funcţie de interesele şi de evaluarea lor proprie.

Din acest punct de vedere, cred că vorbim ca o cale de succes, de demersuri diplomatice pe lângă acele ţări care încă au reticenţe. şi, aşa cum spunea ministrul de externe al României, domnul Titus Corlăţean, aceste demersuri se fac.

Nu stă nimeni cu mâinile în sân şi cred că se fac foarte bine.

Sunt state în care se discută despre introducerea de măsuri restrictive care ocolesc cumva acest principiu al liberei circulaţii a forţei de muncă. Cum vedeţi o ieşire dintr-un asemenea impas?

Angela Filote: Din toate studiile noastre, reiese că efectul cetăţenilor mobili, aşa le spunem, este unul benefic atât pentru ţara în care se stabilesc, cât şi ţara de origine. Nimic din informaţiile pe care le avem până acum nu justifică necesitatea unor măsuri suplimentare.

Dimpotrivă, legislaţia atât la nivelul european, cât şi la nivel naţional prevede toate garanţiile, astfel încât fiecare stat membru care la un moment dat ar simţi o anumită presiune din acest motiv să intervină în deplină legalitate, ceea ce înseamnă că nu se justifică o modificare legislativă nici la nivel naţional, nici la nivel european. Întrebaţi ce ar putea să facă România.

Nu cred că va fi nevoie ca România să ia măsuri, dintr-un motiv foarte simplu: libera circulaţie a persoanelor este un drept fundamental al cetăţenilor europeni.

Românii sunt cetăţeni europeni şi, în momentul în care acest drept ar fi încălcat de oricare stat membru din UE, prima care s-ar sesiza ar fi Comisia Europeană, instituţia pe care o reprezint.

Într-un asemenea caz, în ce fel se poate sesiza Comisia Europeană?

Angela Filote: Există în tratate procedura de infringement, o procedură în care i se dă ocazia statului care nu aplică legislaţia europeană să o facă într-un anumit termen, iar dacă nu, ne întâlnim la justiţie, la tribunal, cum se spune şi acolo se face dreptate la nivel european.