"Republica Moldova vrea să crească exporturile în România"

Cu aproape o lună în urmă, noul ambasador al Republicii Moldova a fost primit de preşedintele României, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare. Domnul Iurie Reniţă este o persoană titrată, cu şcoală superioară în România şi studii post-universitare la Bucureşti şi Germania, dar şi în SUA. Are 52 de ani, este căsătorit, are un copil, jurnalist de meserie, însă beneficiază şi de o serioasă competenţă în diplomaţie.

În aprilie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu, îi făcea un scurt portret: "E un specialist foarte bun, cu experienţă diplomatică bună, vorbeşte limba română, a lucrat şi în minister, a lucrat şi la OSCE şi în proiecte, arată şi bine - înalt, frumos, cu mustăţi, o să ne reprezinte bine."

Bună seara, excelenţă şi bine aţi venit la Radio România Actualităţi.

Iurie Reniţă: Bună seara şi vă transmit un mesaj frăţesc tuturor radioascultătorilor de la Radio România Actualităţi. Mă bucur foarte mult să mă aflu aici, în studioul dumneavoastră.

De foarte puţin timp, în funcţia de reprezentant diplomatic extraordinar şi plenipotenţial al Republicii Moldova la Bucureşti, cred că aţi creionat o agendă a intenţiilor dumneavoastră de comunicare cu gazdele.

A trecut o lună, v-aţi obişnuit cât de cât cu atmosfera din Bucureşti. Cum ar arăta la prima vedere o astfeld e intenţie de comunicare cu gazdele? Ce socotiţi că ar fi mai important să le arătaţi oficialilor de la Bucureşti?

Iurie Reniţă: Chiar de la bun început, aş dori să remarc că modul şi maniera în care a fost examinat dosarul meu, mă refer, examinarea aici, la Bucureşti, şi vreau să remarc, cu multă satisfacţie, dar şi cu multă recunoştinţă, promptitudinea şi operativitatea cu care s-a operat. Sunt sigur că şi-ar dori mulţi diplomaţi, ca să fiu mai puţin modest, mulţi diplomaţi să parcurgă acest itinerar într-o perioadă atât de scurtă.

Am rămas, de asemenea, profund satisfăcut de primele întrevederi, de modul în care autorităţile de la Bucureşti concep relaţia cu Republica Moldova. De asemenea, vreau să constat cu satisfacţie că procesul de normalizare a raporturilor bilaterale, a raporturilor dintre Chişinău şi Bucureşti, oarecum, a fost finalizat prin intrarea mea în exerciţiul funcţiunii.

Am intrat, putem spune, definitiv şi, mi-aş dori foarte mult, şi ireversibil pe un proces, pe un făgaş al normalităţii, un făgaş firesc, de altfel, care trebuie să existe între două state, care au acelaşi fundament istoric, cultural şi lingvistic.

Pe parcursul acestei perioade, în această lună de zile, am avut mai multe întrevederi atât cu autorităţile române, cât şi cu ambasadorii celor mai importante ţări, acreditaţi la Bucureşti, dar şi pentru Chişinău şi mă refer aici, prioritar, la ţările membre ale UE. Agenda ambasadei, atât a ambasadorului, cât şi a întregii echipe a ambasadei noastre la Bucureşti este una extrem de activă.

Nu aş spune că vă este foarte uşor la Bucureşti, după câte ne-aţi spus acum.

Iurie Reniţă: Este, dar este o satisfacţie să revin aici, la Bucureşti, după o perioadă de câţiva ani de zile de lipsă. Vroiam să vă spun că am avut privilegiul şi deosebita bucurie şi plăcere de a fi student aici, la Bucureşti, într-o perioadă extraordinar de frumoasă, de romantică, când, atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, erau nişte evenimente memorabile, de neuitat. Era tocmai perioada de după Revoluţia din decembrie la Bucureşti, iar al Chişinău lua amploare...

Vremuri de speranţă de ambele părţi.

Iurie Reniţă: Categoric. La Chişinău a luat amploare mişcarea de eliberare naţională. Într-un fel, plecasem de acasă, de la Chişinău, dintr-un imperiu, imperiul sovietic, şi în ?92 am revenit într-o ţară liber, într-o ţară democratică, unde procesele democratice au luat amploare.

Domnule ambasador, la 5 septembrie, Moldova organizează un referendum constituţional, pentru a oferi o soluţie de la popor la guvernanţi în controversata formulă a demnităţii preşedintelui. Numeroşi cetăţeni ai Republicii Moldova trăiesc, lucrează ori studiază în România. Unde vor vota şi ce fel de mesaj le adresaţi cu această ocazie.

Iurie Reniţă: În primul rând, aş dori să fac un apel către toţi cetăţenii Republicii Moldova care se află permanent sau vor fi în treacăt pe data de 5 septembrie, de a veni la referendum. Este un îndemn respectuos către ei, deoarece evenimentul în cauză comportă o semnificaţie deosebită şi extraordinar de importantă pentru prezentul şi viitorul european al Republicii Moldova.

De asemenea, aş vrea să fac o remarcă. Spre deosebire de guvernarea anterioară comunistă, actuala Alianţă pentru Integrarea Europeană de la Chişinău concepe, în mod diferit, absolut diferit, modul de a trata şi de a aborda cetăţenii săi aflaţi peste hotare. În sensul acesta, a fost decisă deschiderea a şase secţii de votare.

Anterior erau doar două aici, la Bucureşti, actualmente, vom avea, în prezent vom avea două secţii la Bucureşti, una la Iaşi, o secţie la Galaţi, la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Sunt şase, deoarece, evident, va fi lipsă o armată numeroasă, dar extrem de activă, studenţimea, care sunt în vacanţă.

Am considerat că şase secţii de votare vor fi suficiente. În perspectivă, urmează, în perspectiva alegerilor...

Dar ele rămân valabile şi pentru alegerile din noiembrie, nu?

Iurie Reniţă: Categoric. Tocmai voiam să vă zic că în perspectiva alegerilor parlamentare şi, eventual, prezidenţiale din noiembrie, urmează să detectăm suplimentar amplasările cetăţenilor noştri care au cetăţenia exclusivă a Republicii Moldova, dublă, triplă, nu contează.

Este extrem de important să oferim această posibilitate tuturor cetăţenilor, posibilitatea de a vota, de a-şi exercita dreptul. Este, dacă doriţi, o obligaţiune a autorităţilor şi, în cazul de faţă, a ambasadei noastre la Bucureşti de a le crea toate condiţiile adecvate pentru buna desfăşurare a referendumului şi a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale şi, în acest context, vreau să remarc că în funcţie de numărul general pe zonele geografice, vor fi decise şi deschiderea unor noi secţii suplimentare.

Oricum, vreau să asigur toţi cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi în România, că vor avea posibilitatea de a-şi exercita liber, democratic şi nestingherit dreptul la vot.

Domnule ambasador, Iurie Reniţă, de curând, România, a anunţat lansarea unui program de asistenţă financiară nerambursabilă, de 100 de milioane de euro, în tranşe pentru patru ani.

Nu discutăm acum ordinul de mărime, însă această asistenţă soseşte după o dezgheţare a relaţiilor bilaterale, după acordul privind micul trafic de frontieră, după deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi. Şi ce ar mai urma, vă întreb eu, pentru o relaţie privilegiată în continuare?

Iurie Reniţă: Cred că ar fi corect din partea mea, mai întâi de toate, să-mi exprim gratitudinea poporului român pentru acest extraordinar gest de asistenţă. E cu adevărat o demonstrare în plus a faptului că suntem fraţi şi chiar în clipele mult prea delicate, complicate pe care le parcurgem atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, este extrem de important să ne ajutăm, să simţim umărul şi să ne ajutăm.

Activităţile preconizate pentru perioada următoare includ activităţi dintre cele mai diverse, dar vreau să revin la gestul de ultimă oră pe care România l-a făcut vizavi de situaţia din Republica Moldova şi mă refer la sinistraţi. Să ştiţi că iarăşi e o dovadă în plus că am reuşit să depăşim perioada preponderentă a elementului, a dimensiunii lirice. Revenim la o abordare...

Deci, am sărit de etapa podului de flori.

Iurie Reniţă: Exact. Să ştiţi că ne dorim cât mai multe poduri de piatră, ca să putem trece şi reveni în Europa, iar florile vor fi elementul decorativ, pe care le vom plasa pe podurile de piatră. Iată care aş remarca că este o simbioză reuşită între elementul poetic, liric, cu cel pragmatic. Tocmai e ceea ce reuşim actualmente să facem în relaţiile bilaterale.

Zece tineri diplomaţi din Republică vor beneficia de un stadiu de pregătire la Institutul Diplomatic Român timp de trei luni de zile. Pare un eveniment minor, însă drumul Chişinăului spre Uniunea Europeană trece şi prin Bucureşti. E folositoare o astfel de abordare?

Iurie Reniţă: Categoric. Categoric şi întotdeauna ne-am dorit şi chiar aici, aflându-mă la Bucureşti, la întrevederile cu oficialităţile româneşti, am reiterat interesul nostru deosebit pentru experienţa şi expertiza românească pe diverse domenii. La rându ei, şi România a parcurs aceeaşi cale, au fost partenerii şi prietenii României care au ajutat-o. Deci, într-un fel, am putea să utilizăm experienţa şi expertiza românească într-o formulă mai perfectă la Chişinău.

Adică ceea ce a fost bun într-o ţară occidentală, ulterior în România, ar putea să ia un contur mai perfect la Chişinău. Este extrem de important momentul acesta. Bine, acest lucru îl putem obţine în diverse forme, inclusiv training, şcoli, burse.

Ceea ce s-a făcut este extraordinar de important, pentru că în acest proces de şcolarizare vor fi incluşi reprezentanţi ai Ministerului de Externe, dar şi ai altor ministere responsabili pe domeniul integrării europene, adică am reuşit să selectăm şi să aducem la Bucureşti pe cei care sunt responsabili de procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, iar experienţa, iarăşi, şi expertiza românească este extrem de importantă în acest context.

După criza vinului moldovenesc a venit şi criza legumelor şi fructelor. Principala piaţă de desfacere a Moldovei pentru aceste produse este Rusia. Dintr-o dată, legumele şi fructele moldoveneşti sunt pătrunse de o concentraţie peste limita admisă de nitraţi, iar vinul e numai bun de vopsit gardul, dacă citim la întâmplare în presa de la Moscova. Cum s-a ajuns, domnule ambasador, la o astfel de situaţie?

Iurie Reniţă: Aş vrea să pornesc de la faptul că relaţiile cu Federaţia Rusă pentru Republica Moldova sunt, de asemenea, prioritare şi în special în domeniul economic.

Cred că ar fi corect ca atunci când avem cazuri la care domnia voastră a făcut referire, să se pronunţe experţii.

Nu exclud că ar fost careva cazuri să fi avut, poate unele cantităţi de vin... unele cantităţi de vin nu corespundeau, erau nonconforme standardelor, dar iarăşi, reiterez, e vorba de experţii.

Experţii urmează să-şi spună cuvântul. E extrem de periculos când politicul se implică în asemenea situaţii, de aceea, categoric suntem pentru o expertiză internaţională, chiar pentru a elimina subiectivismul şi atunci să tragem concluziile de rigoare.

E periculos, de asemenea, să generalizăm, cred că e o abordare greşită. Ne dorim relaţii bazate pe interes şi respect reciproc cu Federaţia Rusă. Cred că avem mult prea multe alte tangenţe cu Federaţia Rusă de a fi detrimentare în cazul la care dumneavoastră aţi făcut referire.

Aceeaşi situaţie e valabilă şi în cazul fructelor şi legumelor: să se pronunţe experţii. Iată care este abordarea noastră şi, în cazul în care sunt depistate cazuri de nerespectare, evident vor fi trase concluziile de rigoare.

De asemenea, cazurile respective ne obligă într-un fel ca să identificăm şi alte pieţi de desfacere. Să ştiţi că ele au şi partea bună a lucrurilor, fiindcă mobilizează atât producătorul, cât şi cel care comercializează să identifice şi alte pieţi de desfacere.

"Tot răul spre bine", cum spune o vorbă românească.

Iurie Reniţă: Categoric. Categoric. Şi în acest context, evident, ne-am dori ca România să revină la o poziţie de altă dată. Dacă până în 2008, România era principală ţară de destinaţie a exporturilor moldoveneşti, actualmente este pe locul şase. Ne-am dori foarte mult ca acest clasament să fie dramatic modificat şi cel puţin, atunci, România să apară pe locul doi.

Da, luni este anunţată vizita ministrului moldovean al Agriculturii pentru discuţii la Bucureşti cu omologul său român şi aş fi vrut să vă întreb dacă România intră în calculele dumneavoastră ca soluţie de export în această situaţie.

Iurie Reniţă: Categoric şi ne-am dori chiar foarte mult. Piaţa românească este incomparabil mai mare decât cea moldovenească şi este o posibilitate, o oportunitate pe care urmează să o valorificăm şi, în acest sens, recent am avut o întrevedere şi cu domnul Videanu, ministrul Economiei, urmează şi cu domnul ministru al Agriculturii cu adevărat să valorificăm posibilităţi nevalorificate încă.

Vă asigur că ele există şi România va fi iarăşi să revină la situaţia de altă dată. E o dorinţă şi e o solicitare, dacă doriţi, chiar a noastră. ealizator: E important pentru economia ambelor state, până la urmă.

Iurie Reniţă: Cred că e în beneficiul ambelor state.

Domnule ambasador, Bucureştiul a salutat, în dese rânduri, intenţia vecinului său de la est de a-şi căpăta o anumită independenţă energetică. Recenta vizită a ministrului român al Economiei deschide o perspectivă acestei orientări - interconexiunea sistemelor energetice din ambele state. Despre ce e vorba?

Iurie Reniţă: Aş dori, mai întâi de toate, să fac o constatare. ealizator: Vă rog. urie Reniţă: Este extrem de important să diversificăm resursele energetice şi de gaze naturale. Avem o experienţă nu dintre cea mai bună, şi Europa a avut-o, de aceea trebuie să pornim de la nişte realităţi şi să ne orientăm corect în situaţie, iar mesajele şi acţiunile României, anume pe aceste domenii: pe resursele energetice şi gazele naturale, mai recent şi un alt proiect- eventualul ecartament european...

La calea ferată.

Iurie Reniţă: ... a căii ferate Iaşi- Chişinău, tocmai se înscriu perfect într-o dorinţă şi, dacă doriţi, într-o nouă abordare a actualei guvernări de la Chişinău, care împreună cu Bucureştiul au identificat cele mai bune soluţii, care ne-ar apropia mult mai aproape, să zic aşa, de Europa.

Da, e şi o cale ieftină de transport, sau mai ieftină şi mult mai rapidă.

Iurie Reniţă: Categoric, dar e o chestiune fundamentală pentru securitatea energetică, dar şi cea generală a Republicii Moldova. Sunt nişte obiective fundamentale pentru ţara noastră.

Aţi amintit adineauri despre contactele, viitoarele contacte, pe care le veţi avea cu membri ai Guvernului român în materie de lărgire a relaţiilor economice. Aţi putea să ne mai oferiţi un exemplu? Unde ar putea Moldova să prpună României, Bucureştiului, o dezvoltare a acestui tip de relaţie?

Iurie Reniţă: Să ştii, dacă până în prezent, raporturile economice erau preponderent în domeniul agriculturii, de ultimă oră oarecum s-a modificat acest peisaj, să zic. Au penetrat pe piaţa românească produse din domeniul industriei.

Vreau să vă zic că în judeţul Prahova, am constatat cu multă satisfacţie, a devenit un centru extraordinar de concludent al colaborării dintre Chişinău şi Bucureşti, unde nu doar produsele agricole, dar şi cele industriale şi-au găsit un loc extrem de favorabil de realizare.

ealizator: Preşedintele României, Traian Băsescu, declara la întâlnirea de la Iaşi, cu premierul moldovean Vlad Filat: "România are interesul ca Republica Moldova să-şi recapate integritatea teritorială. Credem că niciunui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu." Cunoaştem cum a primit Moscova această declaraţie politică. Dar Chişinăul, domnule ambasador?

Iurie Reniţă: Vreau să remarc faptul că această abordare este una absolut firească, care coincide întocmai şi cu abordarea Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat integru, teritorial şi suveran, de aceea regiunea transnistriană este parte integrantă a Republicii Moldova. Ceea ce a spus domnul preşedinte Băsescu, se înscrie perfect în abordarea, dar şi în modul în care noi concepem şi vedem statul Republica Moldova.

Domnul Serghei Piroşcov, ambasadorul Ucrainei în Moldova, preluat de agenţii şi posturi de televiziune, susţine că problema transnistreană trebuie soluţionată nu la Bruxelles, Moscova sau Kiev, ci între Chişinău şi Tiraspol.

Iurie Reniţă: Este şi acesta un punct de vedere. Poziţia oficială a Republicii Moldova constă în faptul că orice abordare, orice decizie urmează a fi adoptată în cadrul mecanismului deja constituit 5+2. Bine, e corect, la nivelul Chişinăului şi Tiraspolului ar putea experţii să discute, e şi firesc să poarte dialoguri.

Este firesc şi e normal. Dialogul întotdeauna trebuie menţinut indiferent de evoluţiile politice şi de altă natură. Dar decizia finală...

Dar e necesară şi o mediere în caz de neînţelegere.

Iurie Reniţă: Categoric, dar decizile care vor marca profund destinul prezent şi viitor al Republicii Moldova urmează a fi adoptate exclusiv în cadrul mecanismului 5+2 şi apropo, voiam să menţionez cu satisfacţie un element nou, care a parvenit, între timp, în contextul respectiv. E vorba de memorandumul Merkel-Medvedev.

Să ştiţi că orice acţiune adiecentă, suplimentară care se înscrie în contextul mecanismului 5+2 este binevenită şi salutabilă, de aceea punem mari speranţe în posibilitatea de a revigora acest mecanism şi de a indentifica o soluţie acceptabilă pentru viitorul Republicii Moldova.

Republica Moldova are în curs de negociere un acord de asociere cu Uniunea Europeană. România nu a avut nicio reţinere de a oferi tot ajutorul de care este în stare pentru a vedea, într-un viitor nu foarte îndepărtat, Moldova, ca ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Au apărut, însă, domnule ambasador, semnale, cel puţin din presă că partenerii noştri din vest încă nu sunt lămuriţi asupra acestui aspect.

Două ziare, unul din Italia, "Il Giornale", şi unul britanic, "The Telegraph", trag concluzia că România introduce pe uşa din dos, cetăţeni moldoveni în Uniunea Europeană. E vorba de remiterea cetăţeniei române la cererea conaţionalilor dumneavoastră. Aveţi astfel de semnale descurajatoare din spaţiul diplomatic ori politic?

Iurie Reniţă: Aş vrea să invoc câteva detalii înainte de a mă pronunţa pe marginea opiniei distinselor ediţii periodice europene. Mai întâi de toate, Republica Moldova este prin excelenţă o ţară europeană.

Cetăţenii Republicii Moldova sunt cetăţeni europeni - una la mână. Doi: cadrul legal, atât din Republica Moldova, cât şi din România, permite dubla cetăţenie. Adică pornim pe un făgaş legal absolut perfect şi corect. Nu există impedimente sau norme, care ar contravine, să zic, normelor chiar şi Uniunii Europene, deoarece România este membră a Unuinii Europene, adică suntem corecţi în cazul de faţă.

Şi atunci când cetăţenii noştri ajung în ţările Uniunii Europene, e o chestiune absolut firescă. La Chişinău, în Republica Moldova, există o stare de spirit extraordinar de favorabilă pentru integrarea europeană. 75-80% din populaţia Republicii Modova se pronunţă pentru integrarea europeană.

Deci, cred că de aici trebuia să porneacă reprezentanţii ediţiilor periodice la care aţi făcut referire. Cred că a fost o documentare insuficientă pe domeniu. Dacă porneau de aici, vă asigur că cu totul altă abordare era.

Mâine este Ziua Naţională a Republicii Moldova, pe 31 august sărbătoriţi Ziua Limbii Române. Dacă aveţi un mesaj de transmis catăţenilor moldoveni şi români, o puteţi face chiar acum, domnule ambasador, Iurie Reniţă.

Iurie Reniţă: Mulţumesc tare mult pentru posibilitatea care mi-a fost oferită. Vreau să aduc un mesaj de felicitare tuturor cetăţenilor Republicii Moldova cu ocazia zilei naţionale, Ziua Independenţei.

Este, vă asigur, un prilej de mândrie că Republica Moldova este un stat independent şi suveran. Este o mândrie pentru faptul că suntem o ţară europeană. Deci, aceste motive îmi generează un sentiment de mândrie şi de responsabilitate pentru prezentul şi viitorul european al Republicii Moldova.

Şi, în acest context, ţin să exprim gratitudinea României pentru sprijinul permanent şi constant pe parcursul anilor, pentru integritate teritorială a Republicii Moldova şi pentru tot ceea ce face Republica Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană.

De altfel, cunoaşteţi foarte bine că România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi prin acest mesaj, prin această abordare, prin această atitudine am spus totul.