"Relaţiile între majoritate şi minoritate nu pot fi relaţii între chiriaş şi proprietar"

Intrăm direct în problematica ultimului sfârşit de săptămână. Sunteţi citat că aţi declarat, la sfârşitul săptămânii trecute: "Se poate spune că suntem proprietari pe 7% din România". Ce sens, ce noimă politică daţi acestei aritmetici?

Marko Bela: Mie mi s-a părut că este o idee bună şi în continuare afirm acest lucru. Bineînţeles, e o abordare, aşa, mai neobişnuită, dar în privinţa relaţiilor între majoritatea şi minoritate, noi, câteodată, vedem această relaţie ca un fel de relaţie între proprietar şi chiriaş. Deci, statul...

Realizator: Cine e proprietarul, cine e chiriaşul?

Marko Bela: Statul român, ţara ar fi proprietatea majorităţii şi minorităţile, bineînţeles, sunt tolerate, au...

Realizator: De unde aţi sesizat asemenea înţelegere?

Marko Bela: ... au anumite drepturi. Păi, există, după părerea mea, o astfel de viziune, dar, oricum, viziunea că, de fapt, ţara este un bun comun al tuturor este o viziune mult mai corectă.

Realizator: Comun, dar în indiviziune.

Marko Bela: În indiviziune. Deci, nimeni nu-şi poate scoate partea şi, de aceea, să ştiţi că eu m-aş referi la ideea composesoratelor. În secuime, există această formă de proprietate. .

Realizator: Asupra pădurilor...

Marko Bela: Fiecare are o cotă parte. Deci, acolo, în Cartea funciară, e înregistrată o cotă parte - 1% sau 2% ş.a.m.d. -, dar nu poate să-şi identifice partea şi nici nu poate să o vândă sau să o scoată. Deci, putem interpreta această idee, dar, la urma urmei, despre aşa ceva este vorba. Ţara, România, este bunul nostru comun sau proprietatea noastră comună şi fiecare trebuie să primească partea sa. Deci, posibilităţile de a lua o decizie ş.a.m.d. Lunile trecute, au existat multe discuţii, ştiţi şi dumneavoastră, în legătură cu prezenţa maghiarilor în diferite instituţii ale statului, despre ponderea lor, în cazul Ţinutului Secuiesc sau în cazul altor zone, instituţiile desconcentrate, în urma faptului că au existat anumite înţelegeri politice şi specialiştii de naţionalitate maghiară au fost demişi sau schimbaţi de la fruntea unor instituţii. Şi, de aceea, am spus eu că ar trebui să avem o altă viziune.

Realizator: Dar cât de izolată sau cât de frecventă e această viziune cu proprietari şi chiriaşi, pe care aţi sesizat-o?

Marko Bela: Păi, există, ştiţi şi dumneavoastră...

Realizator: Există sau e izolată?

Marko Bela: O astfel de retorică devine mai izolată, aş zice eu. La începutul anilor '90, a fost un discurs de retorică destul de răspândită, şi din partea clasei politice, că statul este al nostru, un stat naţional, în exclusivitate al românilor. Bine, vă tolerăm şi pe voi, vă acordăm anumite drepturi, dar, totuşi, trebuie să ştiţi că noi suntem stăpâni aici, faţă de... Nu s-a vorbit despre proprietate, dar cine e stăpân. La fel, dacă revenim la ideea de stăpân, în comun, împreună suntem stăpâni.

Realizator: Sigur, dar, de vreme ce atunci era frecventă şi, în timp, s-a atenuat această retorică.

Marko Bela: S-a atenuat şi se atenuează.

Realizator: De ce aţi găsit această formulă politică "proprietari pe 7% din România", după ce retorica aceasta s-a atenuat?

Markó Béla: Da, dar mai există şi trebuie să mergem mai departe. Din partea mea nu a fost un mesaj de confruntare, sau un mesaj conflictual, ci pur şi simplu am vrut să atrag atrnţia la o posibilă abordare. Eu niciodată nu am făcut parte din cei care au negat orice progres în acest an, sau în acest deceniu în domeniul drepturilor minorităţilor. Fiindcă dacă aş afirma că nu am avut niciun fel de progres, că nu am avansat deloc, atunci de fapt aş nega rostul nostru. Noi ne-am implicat în politică în România în '89-'90 şi totuşi împreună cu alţii am mai obţinut un anumit progres. Dar, trebuie să mergem mai departe.

Realizator: De ce să începeţi această sintagmă spunând "dacă România ar fi un SRL, aşa a fost declaraţia?" Da, dar SRL ştiţi ce înseamnă? Societate cu Răspunderi Limitate. Şi eu aş zice că da, suntem un SRL dar o societate cu răspunderi nelimitate.O ţară, un SRL? Deci premisa nu prea se lega cu a doua parte.

Markó Béla: Nu, nu, dacă suntem o societate, atunci suntem o societate cu răspunderi nelimitate.

Realizator: Noi, ca ţară.

Markó Béla: Noi ca societate. Avem cu toţii răspunderi foarte mari faţă de noi şi fată de ţară, bineînţeles.

Realizator: Ce fel de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc s-a cerut la sfârşitul săptămânii trecute?

Markó Béla: Deci, aici trebuie să evităm două interpretări la extremă. Prima interpretare ar fi, că de fapt este nevoie numai şi numai de o autonomie locală foarte largă pentru toată ţara. Deci, că ar fi nevoie de aceleaşi atribuţii în fiecare zonă, în fiecare regiune a ţării, în fiecare unitate administrativă teritorială fără nicio diferenţă. Este nevoie de o astfel de autonomie locală şi de o descentralizare foarte puternică şi acest lucru ajută şi maghiarii din România. Din acest punct de vedere, într-adevăr, şi la Constanţa, şi la Miercurea Ciuc, sau la Craiova este nevoie de atribuţii mult mai multe pentru consiliile locale şi cele judeţene şi de bani mult mai mulţi ca să decidă în legătură cu o serie de chestiuni care le privesc în mod direct, ppe ele, pe aceste comunităţi. Şi nu are rost ca anumite decizii să fie luate în Bucureşti, care şcoală sau care grădiniţă va fi reparată ş.a.m.d. Deci, trebuie să ajungem cât mai repede la o situaţie când aceste decizii sunt luate la faţa locului. Este şi în interesul nostru, în interesul maghiarilor. Dar, eu sunt convins că pentru anumite zone, pentru anumite regiuni, trebuie să ne gândim şi la atribuţii speciale sau libertăţi speciale dintr-un anumit punct de vedere. Ţinutul Secuiesc, de exemplu, acolo totuşi avem o populaţie majoritară de o altă limbă, de o altă cultură şi trebuie să luăm în considerare acest lucru, în domeniul învăţământului, în domeniul culturii, dar eventual şi în alte probleme, inclusiv potenţialul economic, sau potenţialul turistic, trebuie să dăm puteri speciale zonei pentru a...

Realizator: Cum s-ar concretiza aceste puteri, ce pot să însemne aceste libertăţi speciale, ce pot să însemne ele?

Markó Béla: În primul rând eu aş zice că aici s-ar impune o reorganizare administrativ teritorială a ţării, fiindcă noi, atunci când vorbim de Ţinutul Secuiesc, vorbim despre judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sau cel puţin o parte din judeţul Mureş, care cândva a fost o entitate, ca şi administrare, ca unitate administrativ teritorială.

Realizator: Cândva când, la ce perioadă istorică vă referiţi.

Markó Béla: Deci, în secolul XIX sau mai demult. Dar nu trecutul contează.

Realizator: Nu trecutul, pentru că înainte erau şi cnezate şi voievodate până la urmă, mai demult.

Markó Béla: Bineînţeles. De aceea nici nu-mi place să mă refer în primul rând la trecut. Mă refer la actuala situaţie a zonei, o anumită coeziune culturală, coeziune economică, un anumit potenţial economic comun, care trebuie utilizat în comun, şi de aceea ar fi mult mai bine dacă ar exista o entitate administrativă în cazul acelei zone, dar şi în cazul altor zone. Noi trebuie să ne gândim organizarea administrativă a ţării. Trebuie să ne gândim că avem o serie de regiuni tradiţionale, nu numai Ţinutul Secuiesc. Ţinutul Secuiesc, pentru noi este important din punct de vedere al identităţii lingvistice culturale. În alte zone speciale tradiţionale nu se pune această problemă, dar se pun alte probleme, în Dobrogea, în Muntenia, Oltenia... entităţi, Maramureş, entităţi mai mici sau mai mari...

Realizator: Ce rol joacă această chestiune, "entităţi tradiţionale" în actuala structură şi ce valori sunt ignorate?

Markó Béla: În primul rând există şi valori culturale. Aici nu trebuie să ne gândim numai la o diferenţă de naţionalitate, de exemplu. Şi în cazul majorităţii româneşti există o diferenţă de valori culturale, de tradiţii, de folclor şi aşa mai departe. Ceea ce, aveţi dreptate, nu motivează în sine ideea că ar trebui să construim astfel de /enităţi/ administrativ teritoriale...

Realizator: Pe aceste baze.

Markó Béla: Dar există şi interese economice comune. Deci România e o ţară destul de mare şi variată, şi din punct de vedere al potenţialului economic. Şi din acest punct de vedere e mult mai bine dacă organizarea administrativ teritorială acoperă şi anumite coeziuni economice.

Realizator: Deci acesta ar putea fi principalul criteriu?

Markó Béla: După părerea mea, principalul criteriu la urma urmei e, într-adevăr, să creem condiţii de trai cât mai bune şi trebuie acele instrumenete şi acele mijloace care sunt potrivite. Deci, aşa cum am spus, din acest punct de vedere, eu nu cred că am putea sa ne oprim la ideea unei autonomii locale lărgite, identică pentru toată ţara. Cealaltă extremă ar fi la ceea ce se referă unii, că aici este vorba, în cazul autonomiei teritoriale, de paşaport separat, de o autonomie politică, că cineva ar vrea să creeze un mic stat naţional în cadrul marelui stat naţional. Nu cred că se pune o astfel de problemă în secolul XXI într-o Europă comună. La fel, e o extremă care nicicum nu e dezideratul UDMR.

Realizaor: În aceste condiţii, intrau în vederile dumneavoastră chestiunea cu stema, imnul, steagul Ţinutului Secuiesc?

Markó Béla: Ca să existe simboluri sau semne distinctive, eu cred că nu contrazice nici actuala situaţie. În aceste moment, judeţele, de exemplu, fiecare judeţ, fiecare unitate administrativ teritorială îşi au propriile steme şi propriile steaguri sau fiecare îşi are o stemă şi unele dintre aceste judeţe au şi steaguri. Deci în cazul secuilor, dacă am crea o unitate administrativ teritorială aparte, la fel, probabil că ar fi nevoie d eo stemă şi de fel de fel de simboluri sau semne distinctive.

Realizator: E o diferenţă între simboluri şi semne distinctive. Simbolurile se leagă foarte strict şi de ceea ce constituie acea zonă. Adică dacă acea zonă, după cum aţi descris-o chiar dumneavoastră, ar fi construită pe criteriul etnic, atunci simbolurile s-ar lega de criteriul etnic. Înţeleg greşit?

Markó Béla: Simbolurile se leagă şi în acest moment, deci stemele. Haideţi atunci să nu căutăm alte noţiuni. În acest moment există steme, există steaguri ale diferitelor judeţe. La urma urmei, şi echipele de fotbal au astfel de steme şi astfel de steaguri, deci nu e ceva ieşit din comun...

Realizator: Da. Întrebarea este ce ar simboliza?

Markó Béla: Deci dacă o echipă de fotbal poate să aibă aşa ceva, atunci de ce n-ar avea o comunitate, o minoritate, un judeţ, o comună, un oraş, să simbolizeze caracteristicile zonei respective?

Realizator: Pentru că aţi descris-o că ar trebui formată pe linia vechiului Scaun Secuiesc, deci Covasna, Harghita şi o parte din Mureş.

Markó Béla: Dar nu fiindcă trebuie să întoarcem la trecut şi nici nu putem să ne întoarcem, ci fiindcă cândva, totuşi, aceste regiuni... şi accept că între timp, cum să zic, au mai intervenit şi schimbări. Dar cândva aceste zone s-au format pe baza unor interese economice comune, mai ales. Eu mă întorc din nou şi din nou la ideea că, de fapt, în toată România avem interesul ca lucruruile să funcţioneze cât mai bine, economia să meargă. Vă dau un exemplu eventual mai uşor de receptat de unii. Noi avem în acest moment regiuni de dezvoltare economică în România opt la număr. Artificial au fost delimitate aceste regiuni de dezvoltare economică...

Realizator: Adică de ce artificial, nu au stat la bază...?

Markó Béla: Deci sunt prea mari şi nu reprezintă niciun fel de interes comun. În cazul secuilor, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş fac parte din aceeaşi regiune de dezvoltare economică cu Braşovul, cu Sibiul şi cu Alba. Şi centrul, capitala acestei regiuni de dezvoltare economică se află la Alba-Iulia. Dacă cineva poate să-mi spună, cu tot respectul, ce are Alba-Iulia cu Miercurea Ciuc sau cu Sfântu Gheorghe...

Realizator: Din punct de vedere economic.

Markó Béla: Sau cu Braşovul, inclusiv Braşov...

Realizator: Vă referiţi din punct de vedere...?

Markó Béla: Din punct de vedere economic. Deci care este acea coeziune, acel potenţial comun pe baza căruia s-a creat această regiune, eu nu văd aşa ceva. Şi am adus numai un singur exemplu, este drept că pe noi ne interesează în mod special acea regiune, dar aşa este şi cu celelalte regiuni de dezvoltare economică. Deci, o serie de lucruri trebuie să fie regândite în România în viitor şi după părerea mea în viitorul apropiat. Toată lumea ştie că împărţirea administrativ-teritorială nu este potrivită. Judeţele, dintr-un anumit punct de vedere, sunt prea mici, dintr-un alt punct de vedere sunt prea mari, deci trebuie să avem o dezbatere foarte serioasă pe această temă.

Realizator: Dar, reţin din ceea ce aţi spus dumneavoastră, pe lângă o reorganizare pe criterii economice, în această regiune ar trebui să există câteva prerogative în plus legate de educaţie, învăţământ, de cultură?

Markó Béla: Da. Fiindcă acolo majoritatea instituţiilor educaţionale reprezintă o altă limbă de predare, în cazul culturii totuşi instituţiile culturale promovează alte valori culturale, nu în exclusivitate, dar totuşi, în cazul majorităţii acţiunilor culturale există şi o astfel de caracteristică şi pe acest motiv ar trebui să le acordăm nişte atribuţii speciale. Eu nu am nimic împotrivă ca alte zone, la fel, să aibă o libertate cât mai mare. Acest lucru nu înseamnă că noi, secuii sau cei din Ţinutul Secuiesc neapărat trebuie să aibă mai mult ca şi drepturi, ca şi atribuţii ca alţii.

Realizator: Este următoarea întrebare. Acestea nu ar fi drepturi colective? Cum le răspundeţi celor care....

Markó Béla: Dacă se crează o structură, o reţea de autonomii cât mai mari pentru toată ţara, depăşind acea limită despre care vorbim în legătură cu autonomia locală eu sunt de acord. Deci, nu este vorba ca neapărat Ţinutul Secuiesc să aibă mai mult, dar Ţinutul Secuiesc ar trebui să aibă atribuţii prin care reuşeşte să-şi promoveze valorile culturale, valorile educaţionale cu toată libertatea.

Realizator: Să şi le promoveze în interiorul ţinutului?

Markó Béla: Şi în interiorul şi în toată ţara. Dar, dacă acelaşi lucru se acordă şi altora este foarte în ordine.

Realizator: Domnule preşedinte Markó Béla, sunt în parlament deja proiectele de legi pe care guvernul vrea să-şi asume răspunderea. Ce fel de amendamente va iniţia UDMR relativ la aceste legi şi la care dintre ele?

Markó Béla: Aici eu nu neg că noi avem o dilemă. Am avut o dilemă şi o avem şi în continuare, fiindcă eu, în principiu, nu pot să fiu de acord cu asumarea răspunderii guvernului în legătură cu un proiect de lege. Acest lucru este asigurat de Constituţie. Deci, Constituţia dă posibilitate guvernului să-şi asume răspunderea în legătură cu un proiect de lege. Dar totuşi, Legea educaţiei este un proiect extrem de pretenţios şi de important, aici ar trebui să intervină dezbaterea parlamentară. Pe de altă parte, nu pot să fiu de acord ca guvernul să-şi asume răspunderea concomitent pe trei proiecte - salarizarea, agenţiile şi educaţie care, haideţi să fim sinceri, nu au nimic în comun. Aici există o problemă, inclusiv o problemă de constituţionalitate.

Realizator: O chestiune de principiu.

Markó Béla: Şi de constituţionalitate dacă analizăm puţin. Totuşi, în pofida acestor convingeri, trebuie să recunosc că în acest moment, o dezbatere parlamentară, în condiţiile când şi PNL şi PSD şi PD-L îşi are propria concepţie, propriul proiect, o astfel de dezbatere ar putea să ducă la situaţii incalculabile. Deci, nu ştiu ce ar ieşi la urma urmei la votul final dintr-un proiect de lege dat de guvern. De aceea, dacă se vrea neapărat să avem aceste legi, atunci trebuie să accept că asumarea răspunderii oferă, din păcate, o garanţie în plus că totuşi aceste legi vor fi acceptabile, cel puţin în cazul Legii educaţiei şi de aceea am spus că dacă textul final, după amendamentele depuse de parlamentari şi după dezbaterea finală în guvern, dacă textul final va fi acceptabil pentru UDMR atunci nu vom semna o moţiune de cenzură. În actuala variantă încă nu ne satisface.

Realizator: Ce lipseşte?

Markó Béla: În cazul drepturilor minorităţilor, deci în cazul învăţământului în limba maternă ar mai fi nevoie de câteva măsuri de reformă.

Realizator: Cum ar fi?

Markó Béla: Ca şi în alte domenii. Lărgirea posibilităţii de predare în limba maternă, sunt încă câteva îngrădiri care au rămas pe vechea lege, libertăţi de decizie mai mari. Dacă se realizează acest lucru... Eu nu am iluzii şi nu am avut iluzii, noi nu am încercat să impunem o schimbare radicală nici în acest domeniu că nici perioada nu este potrivită, nici componenţa parlamentului în acest moment, unde nu avem o majoritate guvernamentală, nu este potrivită. Deci, nu am avut pretenţii exagerate, dar totuşi am zis că şi în acest domeniu este nevoie de un anumit progres. Dacă se realizează acest lucru şi mai este timp, ne dăm amendamente, guvernul le va analiza, atunci nu vom semna o moţiune de cenzură.

Realizator: A existat la un moment dat şi varianta, ideea, propunerea obligativităţii învăţării limbii maghiare în şcolile în zonele cu majoritate de etnici maghiari, un asemenea amendament, intenţionaţi....

Markó Béla: Obligativitatea învăţării limbii maghiare ...

Realizator: Şi de către toţi....

Markó Béla: Şi de către copiii români? Trebuie să vă spun că, după părerea mea ar fi o idee bună. Eu am şi spus acest lucru cândva.

Realizator: Dumneavoastră aţi avut această idee. Vă întrebam dacă intenţionaţi să promovaţi ca amendament.

Markó Béla: Am venit cu această idee, dar nu am dat un astfel de amendament. Noi suntem totuşi realişti şi ştim ce se poate şi ce nu se poate într-un anumit moment.

Markó Béla: Deci în cazul minorităţilor în limba maternă ar mai fi nevoie de câteva măsuri de reformă, ca şi în alte domenii.

Realizator: Cum ar fi?

Markó Béla: Lărgirea posibilităţii de predare în limba maternă, sunt încă câteva îngrădiri care au rămas în vechea lege, libertăţi de decizie mai mari. Dacă se realizează acest lucru, eu nu am iluzii şi nu am avut iluzii, noi nu am încercat să impunem o schimbare nici în acest domeniu, că nici perioada nu e potrivită, nici componenţa parlamentului în acest moment, unde nu avem o majoritate guvernamentală, nu e potrivită. Deci nu am avut pretenţii exagerate, dar totuşi, am zis că şi în acest domeniu e nevoie de un anumit progres. Dacă se realizează acest lucru şi mai este timp, ne dăm amendamente, guvernul le va analiza, atunci, nu vom semna o moţiune de cenzură.

Realizator: A existat, la un moment dat, ideea, propunerea, obligativităţii limbii maghiare în zonele cu majoritate de etnici maghiari, un asemenea amendament intenţionaţi...

Markó Béla: Obligativitatea învăţării limbii maghiare şi de către copiii români. Trebuie să vă spun că, după părerea mea, ar fi o idee bună.

Realizator: Dumneavoastră aţi avut această idee.

Markó Béla: Da, am venit cu această idee, dar nu am dat un astfel de amendament, noi suntem totuşi realişti şi ştim ce se poate şi ce nu se poate într-un anumit moment. În continuare ar fi în interesul convieţuirii celor două etnii, ar fi foarte bine dacă ar exista o astfel de reciprocitate şi, eventual, ar ajuta amândouă comunităţi să înţeleagă mai bine pe celălalt, dar nu, nu am dat un astfel de amendament.

Realizator: Veţi insista, dacă amendamentele propuse de UDMR nu vor fi incluse în proiectul final şi dacă parlamentarii dumneavoastră ar semna o moţiune de cenzură, iniţiată de liberali, aşa cum intenţionează, veţi insista ca obiecţiile UDMR să fie cuprinse în textul moţiunii de cenzură?

Markó Béla: Da. Şi poziţia UDMR ar trebui cuprinsă într-o moţiune de cenzură, în ce formă, în ce fel, ţine de discuţiile cu celălalt partid, de data aceasta, cu PNL. Deci un astfel de text comun, probabil că ar fi rezultatul unui compromis.

Realizator: Domnule preşedintele Markó Béla, UDMR are candidat la preşedinţie, care este mesajul pe care îl va purta acest candidat către electorat?

Markó Béla: În primul rând, avem un candidat tânăr sau, oricum, relativ tânăr, nu ştiu dacă nu cumva va fi candidatul cel mai tânăr dintre cei anunţaţi până acum şi, din acest punct de vedere, e un mesaj important. Deci noi oferim o persoană şi oferim un candidat care nu vine cu trecutul în spatele lui, ci vine cu viitorul, de fapt. Şi, de aceea, eu cred că acest criteriu va trebui luat în considerare. Pe de altă parte, venim şi cu un alt mesaj. Şi anume, că este vorba despre un candidat maghiar, dar cetăţean al acestei ţări şi care este interesat nu numai în rezolvarea problemelor legate de comunitatea maghiară, ci în general, vrea să aducă beneficii întregii societăţi şi întregii ţări, dar oferă..., oricum, oferă o altă viziune, o altă concepţie, viziunea unui cetăţean român de naţionalitate maghiară. Şi eventual, această viziune, această abordare diferită, ar putea să fie spre folosul întregii ţări.

Realizator: Şi ce candidat aţi susţine în turul doi, dacă al dumneavoastră candidat nu intră în turul doi, cel mai tânăr rămas?

Markó Béla: Ar fi prematur să facem astfel de prognoze, nici nu am nicio decizie. Bineînţeles că cel mai bine ar fi dacă am putea să ne susţinem propriul candidat în turul doi, dacă nu, atunci trebuie să vă spun că probabil va fi o decizie foarte dificilă pentru UDMR şi vom susţine un candidat care are o ofertă clară în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor democratice în România pentru viitor, deci care are o ofertă generală, în acelaşi timp, care, totuşi, are o abordare corectă, inclusiv în privinţa problemei naţionale.

Realizator: Candidatul dumneavoastră la preşedinţie, domnul Kelemen Hunor, spuena că România ar merge mai bine dacă Guvernul Boc ar intra în concediu fără plată. Dacă s-ar ajunge în această situaţie, aţi intra în discuţii pentru a participa la guvernare în negocieri?

Markó Béla: Deci eu aş propune guvernanţilor să se mai suporte între ei câteva săptămâni sau câteva luni şi să încerce să găsească soluţii şi în această perioadă, ceea ce nu au reuşit până acum, soluţii pertinente privind criza economică. Deci până în prezidenţiale, eu nu cred că ar fi o bulversare a actualei formule guvernamentale, după prezidenţiale, imediat, da. Deci UDMR ar opta pentru...

Realizator: Dar de ce sunt incompatibili, se ceartă din vina amândurora, de ce se ceartă şi cu cine s-ar înţelege mai bine şi cu care dintre ei v-aţi înţelege mai bine?

Markó Béla: Nu ştiu, nu am făcut şi nu am să fac, mai ales în mod public, speculaţii în acest sens, e clar că UDMR, ca şi celelalte formaţiuni politice, ar participa într-un guvern, dar în condiţii acceptabile pentru noi. În primul rând, după părerea mea, în România este nevoie de o guvernare majoritară. În acest moment, nu...

Realizator: Este foarte majoritară în momentul de faţă, după...

Markó Béla: Nu, nu este. După părerea mea, nu avem niciun fel de majoritate în parlament. Dacă aţi face un inventar al voturilor în parlament, v-aţi da seama că,de cele mai multe ori, se crează majorităţi ocazionale...

Realizator: Am înţeles...

Markó Béla: ...şi rar cele două formaţiuni politice şi ei votează la fel, nemaivorbind de comisii, comisii de anchetă ş.a.m.d.